Banca Mondială în România

10 aprilie 2013



Daniel Kozak, Reprezentantul pentru Comunicare în biroul din România al Băncii Mondiale, ne oferă această relatare.

Chiar dacă România a redus decalajul faţă de economiile Uniunii Europene în ultimii cincisprezece ani, fisurile din economia sa s-au adâncit puternic atunci când a lovit criza financiară. Anii de cheltuieli excesive realizate atât de către sectorul public cât și de cel privat, au condus la deficite scăpate de sub control. Bugetele de stat au fost inundate cu cerneală roșie, în parte din cauza programelor de drepturi salariale extinse și a pensiilor, şi de asemenea, ca urmare a investițiilor ineficiente. Cu toate acestea, serviciile guvernamentale au avut o calitate inegală și nu au asigurat în mod adecvat asistenţa pentru cea mai săracă categorie de populaţie a țării.

România a simțit acut criza, în timp ce veniturile s-au prăbușit și economia s-a contractat. Și, deși țara îşi revine, mulți români încă se luptă pentru a face față cheltuielilor, spune un comerciant minimarket de pe o stradă laterală liniștită, din apropierea unui bulevard zgomotos din București. "Oamenii cumpără în continuare mai puțin, și cumpără numai ceea ce au nevoie", spune aceasta.

Pentru a îndrepta economia și a reforma programele din sectorul public în mijlocul crizei financiare este nevoie de voință politică, dar şi de un plan și de asistență. Acesta este motivul pentru care Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană au stabilit împreună în 2009 un pachet de 20 de miliarde de euro pentru a sprijini guvernul pe perioada în care acesta a adoptat măsuri fiscale dure, inclusiv reduceri dificile și nepopulare ale salariilor și pensiilor, în timp ce se lucrează pentru a se asigura un venit net de siguranță pentru cei mai săraci.

Guvernul s-a angajat, de asemenea, să realizeze reforme structurale. Acesta a început să schimbe modul în care finanțează educația, pentru a o face mai echitabilă și mai eficientă. A examinat programele sale de protecție socială, pentru a găsi modalități de a reduce pierderile și frauda, și pentru a se orienta mai eficient către cei vulnerabili. Și a început să abordeze sistemul de îngrijire a sănătăţii, vechi de cincizeci de ani, care se bazează în mare măsură pe utilizarea spitalelor.


" De foarte multe ori pacienţii vin aici atunci când ar putea fi trataţi de un medic de familie, dar dintr-un motiv sau altul, ei aleg să vină aici "

Ileana Latis

Medicul de gardă

Reformele și disciplina fiscală au dat roade. România este unul dintre statele membre ale UE care şi-a adus deficitul sub control și şi-a stabilizat economia după criza globală. Până în 2011 economia României a început să-şi revină, dar mai sunt necesare multe măsuri pentru a pune țara înapoi pe calea creșterii durabile, a reasigura investitorii, și pentru a se apropia de obiectivele Uniunii Europene.

Pentru a sprijini aceste reforme, Banca Mondială a oferit României un împrumut de precauțiune suplimentar de 1 miliard de euro, în luna iunie 2012. Banii sunt disponibili timp de trei ani, cu condiția ca România să persevereze în aplicarea programelor sale macroeconomice și de reformă.

Împrumutul – un Împrumut pentru Politici de Dezvoltare cu Opțiune de Tragere Amânată, sau DPL-DDO – sprijină trei seturi de reforme. Primul are obiectivul de a face mai eficiente cheltuielile publice și colectarea veniturilor, cel de-al doilea de a face societățile de stat din sectorul energetic și de transport solvente și competitive. Cel de-al treia este destinat pentru a face serviciile publice de asistenţă medicală mai eficiente, şi de asemenea, mai disponibile pentru cei mai săraci, datorită asistenţei medicale preventive şi programelor de promovare a sănătății.

Sarcina de a schimba sistemul și atitudinea oamenilor este imensă. O femeie tânără care se află pe culoarul unei camere de gardă a unui spital din București aşteaptă la rând pentru a fi consultată de medicul care se ocupă în acelaşi timp de mai mulţi pacienții aflaţi pe targă.

Femeia se află aici, stând de vorbă cu un prieten într-o joi seara, printre bolnavii aflaţi în stare critică, pentru a i se schimba un bandaj mic. Un medic de familie ar putea efectua cu ușurință această procedură simplă, dacă ea ar avea unul. Femeia nu consideră necesar acest lucru, deoarece camera de gardă este la îndemână, și serviciul este gratuit.

Medicul de gardă Ileana Latis explică: "De foarte multe ori pacienţii vin aici atunci când ar putea fi trataţi de un medic de familie, dar dintr-un motiv sau altul, ei aleg să vină aici".

Acele motive includ lipsa de medici de familie și de facilități de asistenţă medicală primară, precum și cheltuiala de a cumpăra medicamente de la farmacie. Acestea sunt toate probleme pe care România le va aborda în următorii trei ani și pe mai departe.


Image

Health reforms must continue to make the public health care system more affordable, reduce unjustified outlays and reallocate funds to preventive care.

World Bank



SCHEMA PROIECTULUI




Welcome