WASHINGTON, 5 octombrie 2023 – Creșterea economică în rândul piețelor emergente și al economiilor în curs de dezvoltare (EMDE) din regiunea Europa și Asia Centrală a fost revizuită pozitiv pentru 2023 până la 2,4%, potrivit Actualizării Economice a Băncii Mondiale (World Bank’s Economic Update) pentru această regiune, publicată astăzi.
Redresarea creșterii economice reflectă o îmbunătățire a previziunilor pentru Ucraina, afectată de război, și pentru Asia Centrală, precum și reziliența consumatorilor din Turcia și o creștere peste așteptări înregistrată în Rusia, ca urmare a creșterii cheltuielilor guvernamentale pentru armată și transferuri sociale. Cu excepția Rusiei și a Ucrainei, se preconizează că producția regională va crește cu 3% în 2023. Cu toate acestea, creșterea economică rămâne modestă în raport cu mediile pe termen lung de dinaintea pandemiei. În ansamblu, se preconizează că jumătate dintre țările din Europa și Asia Centrală se vor confrunta cu o creștere economică mai lentă sau vor înregistra modificări minore în 2023 comparativ cu 2022.
În perioada 2024-25, se estimează o creștere anuală de 2,6%, pe fondul unei creșteri economice modeste în Uniunea Europeană (UE) – cel mai mare partener comercial al regiunii – al unei inflații ridicate, al unor condiții financiare mai stricte, și al repercusiunilor invaziei Rusiei în Ucraina.
”Șocurile cumulate, generate de invazia Rusiei în Ucraina, criza costului vieții, și riscurile climatice creează provocări semnificative în Europa și Asia Centrală”, a declarat Antonella Bassani, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală. ”Va fi necesară o nouă abordare pentru ca țările să revigoreze creșterea productivității, să obțină rezultate economice și sociale mai bune, să consolideze reziliența, și să accelereze eforturile de decarbonizare a economiei.”
Riscurile de evoluție negativă afectează perspectivele pentru pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare (EMDE) din Europa și Asia Centrală. Inflația ridicată ar putea persista pe fondul unei volatilități sporite pe piețele mondiale de mărfuri și al creșterii prețurilor la energie. Piețele financiare mondiale ar putea deveni mai volatile și mai restrictive pe fondul condițiilor de finanțare mai stricte. Creșterea economică globală pentru perioada 2020-2024 este mai redusă decât în orice altă perioadă de cinci ani de după 1990 și ar putea să se reducă și mai mult.
”Deficitele fiscale rămân în general neschimbate în acest an, contrar planurilor anterioare ale guvernelor de a implementa o consolidare fiscală, ca urmare a creșterilor semnificative ale cheltuielilor din ultimii ani datorate COVID și crizei costului vieții”, a declarat Ivailo Izvorski, economist-șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. ”Costul în creștere asociat îmbătrânirii populației, majorarea ratelor dobânzilor, investițiile necesare pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și gestionarea altor crize simultane vor menține presiunea asupra bugetelor guvernamentale.”
Se preconizează că economia Ucrainei va crește în acest an cu 3,5%, după o contracție de 29,1% în 2022, anul în care Rusia a invadat țara. Această redresare se datorează unei aprovizionări mai stabile cu energie electrică, a creșterii cheltuielilor guvernamentale, a sprijinului susținut al donatorilor, a unei recolte mai bune, și a redirecționării unor exporturi prin granițele vestice ale țării.
În acest an, Turcia va înregistra o creștere de 4,2%, ceea ce reflectă reducerea incertitudinii politice și o cerere de consum rezilientă. Cu toate acestea, se așteaptă o încetinire a creșterii economice la o medie de 3,5% în 2024 și 2025, pe măsură ce cererea internă se va tempera din cauza creșterii ratelor dobânzilor și a consolidării fiscale treptate. În Rusia, cheltuielile guvernamentale în creștere și consumul rezilient vor conduce probabil la o creștere de 1,6% în 2023, care se va diminua apoi la 1,3% în 2024 și la 0,9% în 2025 din cauza constrângerilor de capacitate și a încetinirii cererii de consum.
În Asia Centrală, se preconizează o consolidare a creșterii economice până la 4,8% în acest an, și o medie de 4,7% pentru 2024 și 2025, presupunând că inflația se va tempera. În schimb, în Balcanii de Vest, se anticipează o încetinire a creșterii economice până la 2,5% în acest an, urmând ca în 2024 și 2025 să revină la 3,3%, ca urmare a atenuării presiunilor inflaționiste, a redresării graduale a exporturilor, și a creșterii cheltuielilor publice pentru proiectele de infrastructură susținute de donatori. În 2023, consumul a rămas rezilient în Albania, Kosovo și Muntenegru, susținut de redresarea turismului, dar a înregistrat o scădere în Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Serbia sub efectul unei cereri mai scăzute de exporturi din partea UE.
Intensificarea schimburilor comerciale și creșterea fluxurilor de bani și persoane au continuat să sprijine activitatea economică în anumite economii, în special în Asia Centrală și în Caucazul de Sud. Armenia, Georgia și Tadjikistan rămân, pentru al doilea an consecutiv, țările cu cele mai bune performanțe în materie de creștere economică, înregistrate în regiune.
