WASHINGTON, 7 octombrie 2020 – La nivelul statelor cu economii emergente și aflate în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală, se așteaptă o scădere cu până la 4,4% până la sfârșitul anului curent, ceea ce reprezintă cea mai severă recesiune de la criza financiară globală din 2008, conform celei mai recente actualizări a prognozei economice (Economic Update) a Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală (ECA).
Se așteaptă ca procesul de creștere să înregistreze o redresare în anul 2021, cu 1,1-3,3%. Cu toate acestea, perspectivele rămân incerte și există și riscul de subperformanță.
Ritmul de redresare depinde de durata de manifestare a pandemiei de COVID-19, de disponibilitatea și distribuirea unui vaccin, precum și de gradul de intensificare a comerțului și investițiilor. În consecință, creșterea din regiune ar putea fi mai slabă decât ne-am putea aștepta, dacă pandemia se înrăutățește.
“În astfel de vremuri pline de provocări, statele din Europa și Asia Centrală trebuie să privească dincolo de momentul crizei și să se pregătească pentru o redresare rezilientă în perioada post-pandemie,” a declarat Anna Bjerde, Vice-președintă a Băncii Mondiale pentru Regiunea Europei și Asiei Centrale. ”Cu alte cuvinte, trebuie consolidată guvernanța, trebuie îmbunătățit climatul investițional, iar inovația și dezvoltarea digitală trebuie încurajate. De o importanță critică sunt investițiile semnificative și susținute în educație de calitate și servicii de sănătate.”
Sunt așteptări ca și scăderile induse de pandemia din 2020 să adâncească nivelul sărăciei în țările din această regiune. Pe fondul unui prag al sărăciei calculat la 3,20 USD/zi, estimările sugerează că încă 2.2 milioane de persoane vor fi afectate de sărăcie. Cu un prag al sărăciei calculat de obicei pentru țările cu venituri medii și superioare la 5,50 USD/zi, aproape 6 milioane de persoane pot fi afectate de sărăcie.
Pandemia a afectat negativ și învăţământul și serviciile de sănătate din această regiune. Virusul a ucis deja mii de persoane, iar unii dintre supraviețuitorii acestui virus vor mai avea de suferit pe termen lung. Închiderea școlilor poate duce la înregistrarea unor pierderi la nivel educațional echivalând cu o treime dintr-un an întreg de școlarizare, ceea ce poate exacerba inegalitățile, afectând în mod disproporționat elevii care provin din medii dezavantajate.
O analiză specială inclusă în raportul citat constată că îmbunătățirea accesului la învățământul terțiar și a calității acestuia, precum și reducerea factorilor de risc pentru sănătatea adulților sunt de o importanță-cheie pentru asigurarea unei redresări reziliente în această regiune. Deși țările din regiune oferă un nivel destul de bun al serviciilor educaționale și medicale, conform măsurătorilor prezentate de Banca Mondială în Indicele capitalului uman (Human Capital Index), mai multe eforturi trebuie întreprinse pentru ca statele acestei regiuni și cetăţenii acestora să poată avea succes în viitor.
“Simpla supraviețuire nu este suficientă, cum nu este nici absolvirea unui nivel educaţional de bază. Adulții trebuie să rămână sănătoși, activi și productivi pe toată durata vieții,” a declarat Asli Demirgüç-Kunt, Economist-șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. “În special, este importantă reducerea riscurilor de sănătate cauzate de obezitate, fumat și consumul excesiv de băuturi alcoolice, care pot periclita îmbătrânirea activă și productivă. La fel de important este și faptul că instituțiile de învăţământ superior trebuie să pregătească studenții pentru piețele muncii existente la ora actuală.”
În această regiune, peste 18% din populație este obeză, aproape 23% dintre cetățeni consumă ocazional, dar excesiv, alcool, iar aproape 26% dintre cetățeni sunt fumători. Toate aceste riscuri la adresa sănătății se manifestă îndeosebi în Europa de Est și în Rusia, unde speranța de viață este cea mai scăzută din regiune. Prevalența acestor riscuri sporește nu numai posibilitatea instalării unor afecțiuni cum ar fi cele cardiovasculare, dar și consecințe cum ar fi mortalitatea și morbiditatea care însoțesc contactarea unor boli cum ar fi COVID-19.
Învăţământul superior de bună calitate este de o importanță critică pentru ca angajații să rămână competitivi pe o piață muncii aflate într-o permanentă și rapidă schimbare. Îmbunătățirea nivelului studiilor superioare în țările din Balcanii de Vest, Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală va ajuta aceste națiuni să-și păstreze forța de muncă în fața exodului de specialiști.
Diferențele de gen, manifestate la nivel educațional și al serviciilor de sănătate în toate regiunea, sunt limitate, iar unde există tind să favorizeze femeile. În raport se constată, de fapt, că bărbații sunt cei care trebuie să vină din urmă atât la capitolul educație de bază, cât și din punctul de vedere al învăţământului superior. Cu toate acestea, prezența femeilor în domenii precum știință, tehnologie, inginerie și matematică (așa-numitele științe STEM) este considerabil mai scăzută decât cea a bărbaților în toate țările acestei regiuni. Acest fapt are implicații importante, deoarece deținătorii de diplome obținute în învățământul terțiar pentru disciplinele STEM au mai multe șanse să obțină un loc de muncă și salarii mai mari.
Diferența mare se manifestă și la nivelul fumatului și consumului de băuturi alcoolice, însă ambele vicii se manifestă mai degrabă la bărbați. Drept consecinţă, în această regiune, rata mortalității este mai mare la bărbați decât la femei, în special în Rusia și Europa de Est.
Eliminarea diferențelor față de performanțele înregistrate de băieți în învăţământul de bază și superior, creșterea aspirațiilor profesionale ale femeilor și intervențiile prin politici dedicate dezvoltării, cum ar fi creșterea impozitelor la alcool și tutun pentru a descuraja fumatul și consumul excesiv de alcool în rândul bărbaților constituie provocări importante, se mai arată în raportul citat.
