Atenuarea riscului de dezastre naturale în România

Fațada Primăriei Sectorului 1 al municipiului București este construită în stil baroc neo-românesc pur, fiind împodobită cu stâlpi și arcade, și flancată de un turn impozant. Interiorul este o performanţă de design și inginerie de protecţie împotriva cutremurelor.

Fundaţia acestei clădiri masive în care mii de cupluri şi-au unit destinele a fost consolidată. Sute de arcade din această construcţie de referinţă îndrăgită, construită între cele două războaie mondiale, au fost consolidate cu beton. Acestea sunt unele dintre tehnicile puse în aplicare pentru a se asigura că Primăria se va descurca bine în cazul unui cutremur mare. Nu este o amenințare pasivă. În 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7.2 grade pe scara Richter a ucis 1.578 de români și a distrus 35.000 de clădiri, deteriorând mult mai multe. Buline mari, roșii, vopsite pe multe dintre clădirile capitalei după acel cutremur, informează oamenii că acelea sunt instabile și le reaminteşte că această zonă urbană de aproape două milioane de locuitori se află în apropierea unei linii de falie.

"Clădirea este consolidată pentru a rezista la un cutremur cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter", spune Liviu Cismaşu, care supraveghează lucrările de consolidare a primăriei, de înlocuire a acoperișului și reabilitare a interiorului acesteia. Această structură, și multe altele din București și de pe tot teritoriul României, 40 în total, au fost protejate datorită Proiectului de Diminuare a Riscurilor în Cazul Producerii Calamităţilor Naturale şi Pregătirea pentru Situaţii de Urgenţă, sprijinit de Banca Mondială.

Protejarea oamenilor este obiectivul central al proiectului. Aripa de chirurgie și terapie intensivă a Spitalului de Copii, vechi de 125 de ani are, de asemenea, o nouă fundație și pereți consolidaţi, datorită proiectului. Și are  și interioare noi. "Faptul că spitalul are o fundație puternică dă siguranță medicilor şi asistentelor medicale", spune șeful secţiei de terapie intensivă, Dr. chirurg Florin Rusu. "Faptul că avem o atmosferă plăcută calmează pacienții și ajută la recuperarea lor", adaugă el.

Cutremurele nu sunt singurele pericole naturale în această parte a Europei. Inundațiile sunt o și ele o realitate mult prea frecventă. Acesta este motivul pentru care prin proiect s-a reparat și îmbunătățit siguranța a șase baraje, pentru a se asigura că nu există scurgeri, fisuri, sau, mai rău, riscul ca acestea să se prăbușească. Proiectul a protejat malurile râurilor, pentru a se asigura că râurile umflate nu se revarsă.

Proiectul a reabilitat facilităţi de exploatare minieră care conțin substanţe poluante, rămase după ce partea valoroasă a ceea ce s-a exploatat a fost extrasă. Aceasta a redus riscul de scurgeri accidentale, care ar putea contamina solul, aerul și apa, dăunând vieții umane și acvatice. A fost dezvoltat un sistem informatic de monitorizare, adaptat la operațiunile miniere.

Consolidarea capacității instituționale și tehnice de a gestiona dezastrele este de asemenea parte a proiectului. A fost dezvoltat un sistem informatic de management care să permită echipelor de intervenție rapidă să reacționeze rapid și eficient în situații de urgență, cum ar fi cutremure și inundații. Echipele de intervenție rapidă de la centrul de control al situaţiilor de criză de la București au fost instruite în utilizarea software-ului, care va fi lansat în 48 de locații din întreaga Românie, în viitorul apropiat.

Proiectul a susținut crearea unui sistem de asigurare obligatorie în caz de catastrofă, care transferă riscul financiar al unei catastrofe naturale departe de cetățeni. Acesta a acordat asistență tehnică pentru dezvoltarea unui model de risc de inundaţii și cutremur de înaltă rezoluție, şi pentru un model dinamic de analiză financiară pentru înființarea unui Fond de Rezervă pentru Asigurare împotriva Dezastrelor. Și acesta a sprijinit dezvoltarea unor norme și reglementări pentru punerea în aplicare a unei legi privind obligativitatea asigurării locuințelor.