Integrarea societăților marginalizate din România

Costel Arsene lucrează pe utilaje grele în timpul zilei, dar în după-amiezile sale libere, ajută copiii din cartier să își facă temele, într-un centru comunitar pentru romi. Fiica lui în vârstă de 13 ani, se descurcă mult mai bine la școală, de când a început să vină la centru, când acesta s-a deschis, nu departe de casa ei, în urmă cu doi ani. "Ea citeşte acum fluent, și scrierea scrisul ei este destul de bună", spune Arsene, cu o sclipire de mândrie în ochi.

Aceasta este o realizare importantă într-o comunitate în care 33% dintre copii abandonează școala înainte de vârsta de 12 ani. În lupta cu cifrele deprimante este o primărie cu gândire avansată din Călărași. Susținuţi de o mână de oameni entuziaști, aceştia sunt dedicați să ofere romilor educație, ca o modalitate de a găsi lo      curi de muncă pe termen lung, de a-şi asigura venituri stabile și de a ajunge pe picior de egalitate cu restul societății românești.

Arsene, un lider în comunitatea sa de etnie romă din cartierul Oborul Nou, a făcut lobby la biroul primarului pentru acest centru. Acesta face mai mult decât să predea carte copiilor, el învinge multe dintre piedicile care stau între oamenii săraci și educație. Stabilimentul oferă o masă gratuită pe zi, rechizite școlare, articole de îmbrăcăminte, și dușuri calde, care sunt adesea indisponibile într-o comunitate fără apă curentă.

Banca Mondială, printr-un Proiect de Incluziune Socială (SIP), a sprijinit construirea centrului și angajarea de personal. Biroul primarului a co-finanțat proiectul, și de atunci a preluat costurile de funcționare. Comunitatea locală a prestat muncă în ​​valoare de 1.000 de euro.

Proiectul SIP în valoare de 74 milioane de dolari, gestionat de Fondul Român de Dezvoltare Socială, a sprijinit numeroase comunități românești în eforturile lor de a integra romii și alte grupuri marginalizate, în peste 130 de locații din România.

În cartierul Oborul Nou, trei sferturi dintre familii supraviețuiesc cu ajutorul programelor de asistență alimentară. Acesta nu este un lucru neobișnuit pentru romii din România, a căror marea majoritate a cărora sunt șomeri și trăiesc cu mult sub pragul sărăciei. Dar există speranță în acest tablou sumbru, și aceasta o reprezintă educația timpurie. Un raport recent al Băncii Mondiale arată că romii care participă la educaţia preșcolară, au toate şansele să rămână în școală mai mult timp, și să obţină rezultate mai bune acolo, și, prin urmare, este mult mai probabil ca aceştia să obțină un loc de muncă bine plătit.

La o sută de kilometri distanță, Nicu, în vârstă de șase ani, învață limba română ca o a doua limbă, în grădinița sa nou nouţă, construită prin intermediul Proiectului de Incluziune Socială în Sărulești. Este un pas important pentru el și pentru ceilalți copii din clasa lui veselă. Mulți copii de etnie romă încep clasa întâi, fără să știe nici un cuvânt în limba română, ceea ce face imposibil ca învăţătorii să predea și copiii să învețe. Dar această clasă, care a început în urmă cu doi ani, are deja un efect, potrivit cadrelor didactice locale de la clasa întâi. "Ei spun că de când am început clasa noastră bilingvă, pot vorbi cu copiii, ceea ce a fost un lucru nemaiauzit înainte", spune Elena Stan, învăţătoarea lui Nicu.

În Sărulești, copiii de etnie romă și cei români învaţă în aceleași clase. Mama lui Nicu afirmă că el se descurcă mai bine împreună cu noii lui prieteni care nu sunt de etnie romă. Aceasta este o parte a imaginii mai largi a satului. Cu douăzeci de ani în urmă, sătenii români au format o bandă și au intrat în cartierul romilor, dând foc la case. Nimeni nu a fost ucis, dar evenimentul a marcat satul.

Ca rezultat, primarul și liderul romilor s-au angajat să lucreze împreună, și singurul lucru care invadează acum comunitatea, este buldozerul care lucrează la decopertarea drumului de pământ, pregătindu-l pentru a fi pavat. Vor urma electrificarea și canalizarea.

Alte eforturi de a vindeca rănile și de a integra comunităţile marginalizate, pot să nu fie la fel de dramatice, dar ele sunt eficiente. Proiectul de Incluziune Socială asistă mulți cetăţeni dintre cei care sunt marginalizați în societatea românească: persoane cu dizabilități fizice și mentale, și victime ale abuzului în familie. Au fost construite adăposturi pentru femeile maltratate, în care sunt oferite cursuri ce includ deprinderi de viață şi consiliere psihologică. Sunt predate cursuri de formare profesională și de operare a calculatorului, astfel încât persoanele cu dizabilități să-îşi poată dezvolta aptitudinile, să candideze pentru locuri de muncă, și să devină mai independente.

Integrarea comunităţilor vulnerabile și marginalizate face parte din angajamentul luat de România de a face integrarea în Uniunea Europeană mai lină, prin construirea de coeziune socială și încurajarea integrării economice, și acordarea șansei de a face parte din creșterea economică a țării. Programele Proiectului de Incluziune Socială lucrează la aceasta.