Johannes Linn este ex-Vicepreşedinte al Băncii Mondiale. În prezent este Cercetător Senior în cadrul Programului de Economie Globală şi Dezvoltare la Brookings Institution, Cercetător Resident Distins la Forumului Pieţelor Emergente (Emerging Markets Forum) şi Consilier Superior la Institutul pentru Rezultate în Dezvoltare (Results for Development Institute).
Bună dimineața, Excelențele Voastre, Domnule Președinte, Domnule Prim-ministru,
Doamnelor și Domnilor,
Este o plăcere și o onoare să mă aflu alături de dumneavoastră în această dimineață pentru a sărbători cea de-a 25-a aniversare a deschiderii biroului Băncii Mondiale în România.
Ultima mea vizită în România a avut loc cu aproximativ 15 ani în urmă. La acea dată efectuam o vizită de lucru în calitate de Vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. Călătoria a început în Zagreb, Croația. Am trecut prin Serbia, am tranzitat România și am încheiat călătoria în Bulgaria. Acea vizită a reprezentat o oportunitate foarte bună pentru mine de a vizita minunata dumneavoastră țară, de a învăța despre natura, istoria și cultura specifice acestui loc, de a cunoaște români din toate clasele sociale, și de a vizita multe dintre proiectele de dezvoltare pentru care Banca Mondială oferea suport la acea vreme.
Foarte multe lucruri s-au schimbat în România și în Europa de la acea vizită. Chiar mai multe s-au schimbat de când primul director de țară al Băncii Mondiale din România, Arntraud Hartmann, a deschis biroul Băncii în București în 1991. Și totuși, mai multe lucruri s-au schimbat dacă privim mai departe de 1990, înainte de destrămarea Uniunii Sovietice și căderea comunismului în Europa Centrală și de Est.
Am copilărit în Bavaria în anii ce au urmat celui de-al doilea Război Mondial, perioadă în care Europa era divizată, iar pe harta agățată pe peretele clasei se putea observa o pată de culoare roșie în partea de est a Cortinei de Fier. Lumea era împărțită în est și vest, iar amenințarea Războiului Rece se așternea greoi asupra vieților noastre. Mai târziu, în anii de studenție, am avut posibilitatea să călătoresc cu mașina de la Munchen trecând prin Iugoslavia, până în Grecia. Totuși, ideea de a face o călătorie cu mașina de la Zagreb la București și apoi la Sofia nu era nici măcar un vis. Îmi imaginez că mulți români își doreau în acea perioadă să treacă granițele pentru a vizita Europa de Vest, însă nu credeau că acest lucru ar fi fost vreodată posibil în timpul vieţilor lor.
Doamnelor și domnilor,
Astăzi trăim într-o Europă foarte diferită. Deși „casa” europeană nu este o construcție perfectă, și deși mulți europeni se plâng de deficiențele „camerelor” pe care le ocupă în respectiva casă și de facilitățile oferite de către Europa, este important să ne aducem aminte cum a arătat Europa timp de câteva secole, înainte de încheierea celui de-al doilea Război Mondial și apoi în cea de-a doua jumătate a secolului XX - o casă divizată, o casă care era mult prea adesea în conflict cu ea însăși, o casă ce a fost distrusă la fel de multe ori de câte ori a fost reconstruită. Îmi aduc aminte de ruinele din Munchen după cel de-al doilea Război Mondial și de ruinele din Sarajevo după războiul civil din Bosnia. Astăzi sunt îngrozit de conflictele din Ucraina de Est și cele din Orientul Mijlociu.
Doamnelor și Domnilor, continuarea și menținerea acțiunilor necesare pentru o Europă deschisă și pașnică trebuie să rămână un obiectiv pentru toți cetățenii europeni și români atunci când privim către viitor.
Dați-mi voie să vă vorbesc acum despre călătoria efectuată de către România în ultimii 25 de ani. Conform măsurilor obiective, reușitele României în acest sfert de secol au fost excepționale.
o La începutul anilor 1990, penele de curent aveau loc de câteva ori pe zi, încălzirea și apa caldă erau disponibile doar câteva ore. În prezent România este unul dintre cei mai mari exportatori de energie din regiune. Aceasta deține totodată cel mai mare parc eolian din Europa - un pas important către independență energetică și dezvoltare durabilă.
o În acea perioadă fabricile se închideau, iar părinții erau îngrijorați că nu vor mai exista locuri de muncă și oportunități pentru copii acestora - acum tinerii talentați din România atrag unele dintre cele mai importante companii din domeniul tehnologiei informației.
o Comunicarea cu restul lumii era limitată în mod deliberat: În anul 1992, România avea un singur canal de televiziune. În prezent, România are una dintre cele mai rapide și ieftine conexiuni de internet la nivel global.
o La începutul anilor 1990, românii erau nevoiți să aștepte câteva zile sau săptămâni pentru a obține o viză pentru a călători în restul Europei. În prezent, românii au nevoie doar de cartea de identitate pentru a călători în orice altă țară din UE.
o În ultimii 25 de ani milioane de români au scăpat de sărăcie. Speranța de viață a crescut la nivel național cu mai mult de 10 ani, mortalitatea infantilă a fost redusă cu două treimi.
Trebuie menționat faptul că începând cu anul 2000, economia României a crescut cu mai mult de 7 puncte procentuale pe an (din punct de vedere al puterii de cumpărare) – o creștere mai rapidă decât în orice alt Stat Membru.
Desigur, anii ce au urmat crizei financiare globale din anul 2008 au reprezentat o provocare. Totuși, în perioada de criză Guvernul Român a acționat în mod decisiv, implementând una dintre cele mai mari acțiuni fiscale de consolidare post-criză de la nivelul UE. Aceasta a contribuit la restabilirea rapidă a încrederii pieței și la relansarea economică. În anul 2016, România se află într-o situație macroeconomică mai bună decât multe alte State Membre ale UE, având în anul 2015 o pondere a datoriei publice în PIB de doar 40%, un deficit al contului curent redus și cea mai mare creștere a PIB-ului estimat comparativ cu celelalte State Membre ale UE.
Un factor determinant al acestor schimbări pozitive majore a fost angajamentul național asumat de către fiecare Guvern Român și partid politic, și anume ca România să adere la Uniunea Europeană. Țara a implementat cu ajutorul comunității internaționale reformele necesare pentru aderare și a devenit un Stat Membru al UE în anul 2007. Banca Mondială a asistat în mod activ România în cadrul procesului ambițios și finalmente de succes, iar eu am plăcerea de a sublinia faptul că în prezent, Banca Mondială își menține angajamentul de a oferi sprijin țării dumneavoastră pentru a atinge obiective și mai ambițioase.