Stimate domnule Prim Ministru,
Excelențele Voastre,
Stimați Miniștri
Distinși oaspeți și colegi,
Bună ziua! Vă mulțumesc pentru invitația de a participa în cadrul evenimentului important de astăzi. Este un privilegiu pentru mine să fiu alături de dvs. și salut inițiativa Guvernului României de a se axa pe incluziunea socială și reducerea sărăciei.
Ieri am sărbătorit Ziua Internațională de Eradicare a Sărăciei, o zi cu o semnificație extrem de profundă pentru Banca Mondială. Misiunea noastră este cel mai bine exprimată prin intermediul a două obiective majore: eliminarea sărăciei extreme până în 2030 și susţinerea prosperității partajate, cel din urmă obiectiv măsurat ca venitul celor mai sărace 40 de procente din populaţia oricărui stat. Sărăcia este o problemă globală, care afectează nu doar cele mai sărace țări la nivel global, ci și multe dintre țările cu un venit mediu, conducând la irosirea potențialului și limitarea creșterii pe termen lung.
Banca Mondială va sărbători 25 de ani de la deschiderea biroului din România. De-a lungul acestor ani toate activitățile Băncii în România au pus accent pe măsurile și viziunile de susţinere a incluziunii sociale și de reducere a sărăciei.
Dați-mi voie să parcurg o călătorie istorică alături de dumneavoastră. Prima activitate de asistență tehnică (AT) furnizată de către Banca Mondială pentru politicile anti-sărăcie din România a avut loc în anul 1993. Provocarea din acel moment era aceea de a evalua care este magnitudinea sărăciei. Drept urmare, în cadrul acelei asistenţe tehnice Banca a ajutat Institutul Național de Statistică (INS) să elaboreze și să implementeze primul studiu reprezentativ cu privire la bugetul unei gospodării, un studiu cu teme multiple ce a inclus diferite dimensiuni ale bunăstării - venit, consum, ocupare, sănătate, educație.
Acest studiu a fost realizat cu succes de către INS în fiecare an. Răspunsurile anuale de la aproximativ 30 de mii de gospodării și peste 70 de mii de persoane, furnizând informații despre viețile și bunăstarea celor chestionați, reprezintă un instrument foarte important pentru înțelegerea aspectelor precum sărăcia și excluziunea socială în România. De atunci până în prezent, Banca Mondială a realizat o serie de evaluări ale sărăciei în România, utilizate pentru cristalizarea diverselor politici guvernamentale anti-sărăcie.
Trebuie să vă mărturisesc faptul că este o adevărată oportunitate să fiu astăzi alături de dumneavoastră. Acum aproximativ un deceniu și jumătate am început să lucrez pentru prima oară în România, exact pe subiectul sărăciei. În această perioadă România a făcut progrese uimitoare. Începând cu anul 2001, atunci când România încă avea rate de sărăcie absolută (cei care trăiesc sub 1,90 USD pe zi) de 5,5%, astăzi acest procentaj are valoarea egală cu zero. România a atins ținta de eliminare a sărăciei extreme. Dacă îi includem și pe cei care trăiesc sub un prag mai ridicat de mai puțin de 3,10 USD pe zi, progresul este de asemenea impresionant, scăzând de la 23% în 2011 - un sfert din populație - la aproximativ 4% în prezent.
Totuși, progresul pare să fi încetinit în ultimii ani, în special dacă utilizăm o măsură diferită pentru sărăcie care este mult mai relevantă în Uniunea Europeană. Reducerea ratei sărăciei relative în România a înregistrat un progres mai mic de un punct procentual în perioada 2008-2013. Multe persoane rămân în continuare vulnerabile în fața sărăciei, precum cei din regiunea de est a României, în special grupurile marginalizate precum populația romă, care este de 10 ori mai susceptibilă la a fi mai săracă decât populația non-romă.
Agenda de reducere a sărăciei rămâne pe ordinea de zi, fiind necesare măsuri suplimentare pentru abordarea acesteia. Astfel, în această călătorie istorică reprezentând parteneriatul dintre Banca Mondială și România cu privire la reducerea sărăciei, sunt încântat de faptul că Guvernului Român a adoptat recent Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020 și Planul de Acțiuni pentru implementarea strategiei. Banca Mondială a furnizat expertiză în vederea elaborării acesteia. Un volum mare de date și cercetările care au stat la baza elaborării strategiei pot fi descărcate de pe pagina de internet a Ministerului Muncii.
Parteneriatul dintre Banca Mondială și România nu se încheie doar la realizarea analizei cu privire la sărăcie și excluziune. Doresc să subliniez o acțiune recentă ce a avut o mare însemnătate în contextul parteneriatului nostru - Venitul Minim de Incluziune Socială - care a fost pregătit și discutat de-a lungul ultimelor luni și care a beneficiat de un nivel ridicat de sprijin din partea acestui Guvern. Legislația a fost aprobată de către Parlamentul Român cu doar câteva zile în urmă și considerăm că va avea un impact semnificativ asupra reducerii sărăciei la nivel național. Venitul Minim de Incluziune Socială reprezintă un pas important în programul general de reformă al României, pe care Banca Mondială l-a sprijinit cu mândrie prin Operațiunea pentru Politici de Dezvoltare (Development Policy Operation).
Suntem încrezători în rolul acestui beneficiu consolidat (care înlocuiește trei beneficii având o orientare specifică - venitul minim garantat, alocaţia pentru familie, alocaţia pentru încălzire) din varii motive: acesta va fi mai bine orientat către cei care au cu adevărat nevoie de el, va implica costuri administrative și private mai mici, va crește nivelul de responsabilitate al autorităților locale, va încuraja beneficiarii să lucreze, și va crește accesul la serviciile sociale necesare pentru a întrerupe ciclul de sărăcie care este perpetuat de la o generaţie la alta.
Atât pentru mine, cât și pentru echipa Băncii Mondiale, provocarea privind sărăcia în România nu este doar teoretică, ci are la bază interacțiuni și conversații reale cu persoanele cele mai vulnerabile. Îmi aduc foarte bine aminte de o situație ce a avut loc anul trecut, atunci când am vizitat o comunitate marginalizată din Buzău. Ceea ce am văzut a fost o comunitate de oameni în situația de sărăcie extremă, care a reprezentat totodată o „comunitate sursă” pentru mai mulți copii din sistemul de protecție socială. Am discutat cu o mamă care putea să trimită la școală doar unul dintre copii, deoarece nu își putea permite îmbrăcăminte adecvată pentru ceilalți copii, și cu un tânăr al cărui singur venit era obținut din activitatea sezonieră desfășurată în străinătate.
Astfel de persoane merită mai mult. Locul unde te naști și comunitatea în care te naști nu ar trebui să decidă destinul copiilor din comunitățile sărace din România, însă mai mult de 80% dintre cei săraci din România provin din familii ce trăiesc într-o sărăcie persistentă. Drept urmare, nu pot sublinia destul caracterul urgent și nevoia socială, morală și economică de a elabora programe direcţionate spre a soluționa atât sărăcia copiilor, cât și a adulţilor din aceeași gospodărie.
În ceea ce privește Banca Mondială, noi vom continua să contribuim la dezvoltarea și creșterea României prin angajamentul constant față de guvern, parlament, societatea civilă și mediul academic, cât și față de toate părțile interesate. Vă invit pe toți să transformăm viziunea de astăzi în realitate și să ne unim eforturile pentru a sprijini creșterea durabilă și incluzivă, pentru o viață mai bună pentru toți cetățenii din România.
Mulțumesc mult!
