Noul indice al capitalului uman al Băncii Mondiale măsoară volumul pierderilor de productivitate economică, cauzate de investițiile insuficiente în oameni
BALI, Indonezia, 11 octombrie 2018 - Noile cercetări ale Băncii Mondiale, lansate astăzi, prezintă factorilor de decizie dovezi convingătoare, că rezultatele mai bune în domeniul sănătății și educației copiilor pot spori considerabil veniturile populației – și ale țărilor – cu beneficii de lungă durată.
Indicele capitalului uman, lansat astăzi la reuniunea anuală a Băncii Mondiale-FMI, reflectă faptul că 56 la sută din copiii născuți astăzi în întreaga lume vor pierde mai mult de jumătate din câștigurile potențiale pe durata vieții lor din cauza lipsei unor investiții efective în oameni în scopul asigurării unei populații sănătoase, școlarizate și rezistente pentru piața viitoare a muncii.
Capitalul uman – cunoștințele, competențele și sănătatea acumulate de oameni pe parcursul vieții lor – a constituit un factor esențial pentru sustenabilitatea creșterii economice și a reducerii sărăciei în multe țări în secolul XX, în special în Asia de Est.
“Capitalul uman este, deseori, unicul capital disponibil al populației sărace,” a declarat președintele Băncii Mondiale Jim Yong Kim. “Capitalul uman este un declanșator esențial al creșterii economice sustenabile, favorabile incluziunii, dar investițiile în sănătate și educație nu au beneficiat de atenția bine-meritată. Indicele stabilește o legătură directă între îmbunătățirea rezultatelor în domeniul sănătății și educației, productivitate și creșterea economică. Sper că indicele va impulsiona țările să întreprindă acțiuni imediate și să investească mai mult și mai eficient în oamenii lor.”
"Plafonul crește pentru toți,” a menționat dl Kim. “Consolidarea capitalului uman este esențială pentru toate țările, la toate nivelurile de venituri, pentru a putea concura în economia viitorului.”
Indicele capitalului uman măsoară volumul capitalului uman, care ar putea fi obținut de un copil născut astăzi până la vârsta de 18 ani, ținând cont de riscurile sănătății și studiilor precare, prevalente în țara de trai. Indicele măsoară distanța fiecărei țări până la frontiera sănătății și studiilor complete pentru un copul născut în prezent. Măsura include:
o Supraviețuirea – Vor supraviețui copiii născuți în prezent până la vârsta școlară?
o Școlarizarea – Ce nivel de studii vor absolvi și cât de multe vor învăța?
o Sănătatea – Vor absolvi copiii școala cu o stare de sănătate adecvată, pregătiți pentru studii ulterioare și/sau activitate în câmpul muncii în calitate de adulți?
Indicele capitalului uman reflectă productivitatea unui copil născut astăzi, în calitate de actor viitor pe piața muncii, față de productivitatea care ar putea exista în condiții de sănătate și studii complete, de înaltă calitate, pe o scară de la zero la 1 – 1 fiind cel mai bun scor posibil. De exemplu, un scor de țară de 0,5 înseamnă că populația – și țara per ansamblu – își pierd jumătate din potențialul economic viitor. Calculat peste 50 de ani, acesta se transpune în pierderi economice profunde: o pierdere anuală de 1,4 la sută din PIB.
Indicele se situează la nivelul, la care se situează în prezent fiecare țară în raport cu productivitatea următoarei generații de lucrători. În țări precum Azerbaidjan, Ecuador, Mexic și Thailanda, copiii care s-au născut astăzi ar fi cu 40 la sută mai productivi ca viitori lucrători dacă ar beneficia de studii și sănătate complete. În țări precum Maroc, El Salvador, Tunisia și Kenya – cu 50 la sută mai productivi.
Datele dezagregate pe gen sunt disponibile pentru 126 dintre cele 157 de țări ale indicelui. Pentru acest subset de țări, capitalul uman al băieților și al fetelor este încă departe de frontiera acumulării potențiale de capital uman. În majoritatea țărilor, decalajul capitalului uman pentru băieți și fete de la frontieră este mai mare decât decalajul dintre băieți și fete.
Dovezile arată că progresele sunt posibile. Polonia a adoptat reforme în domeniul educației în perioada 1990-2015 și a înregistrat una dintre cele mai rapide îmbunătățiri ale scorurilor PISA în țările OCED. Vietnam a depășit recent scorul mediu PISA al OCED. Malawi a reușit să reducă rata retardului de creștere cu aproximativ 20 de puncte procentuale în mai puțin de două decenii. Dar indicele constată că mult mai multe eforturi sunt necesare.
Indicele face parte din proiectul Capitalul uman al Grupului Banca Mondială, care recunoaște capitalul uman ca forță motrice a creșterii economice favorabile incluziunii. Suplimentar indicelui, proiectul Capitalul uman include un program de consolidare a cercetărilor și măsurării capitalului uman, precum și sprijin acordat țărilor pentru a accelera progresele vizând rezultatele asociate capitalului uman.
Aproximativ 28 de țări*, din diverse regiuni și cu diferite niveluri de venituri, și-au exprimat interesul prealabil pentru participare în cadrul proiectului și au nominalizat puncte de contact în guvernele lor pentru a colabora cu Grupul Banca Mondială. Aceste țări au demarat amplificarea dialogului de politici privind capitalul uman în cadrul ministerelor lor, precum și identificarea priorităților naționale pentru accelerarea progreselor privind capitalul uman, bazate pe planurilor de dezvoltare ale fiecărei țări.
Indicele este inclus în viitorul raport al dezvoltării mondiale din 2019 privind caracterul schimbător al muncii, care se referă la importanța investițiilor în capitalul uman pentru o bună pregătire în contextul pieței viitoare a muncii.
* Cele 28 de țări, care au adoptat în prealabil indicele, sunt Armenia, Bhutan, Costa Rica, Egipt, Etiopia, Georgia, Indonezia, Irak, Iordania, Kenya, Kuwait, Lesotho, Liban, Malawi, Rwanda, Arabia Saudită, Senegal, Sierra Leone, Tunisia, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan.
