BUCUREŞTI, 7 martie 2017 − Ţările din Uniunea Europeană (UE) trebuie să pună în aplicare politici menite să vină mai bine în sprijinul lucrătorilor care au nevoie să se adapteze noilor locuri de muncă create cu ajutorului internetului, în cazul în care doresc să evite sporirea gradului de inegalitate şi de excluziune în regiune, se observă într-un raport al Băncii Mondiale. În conformitate cu raportul intitulat Valorificarea dividendelor digitale: Utilizarea internetului pentru susţinerea dezvoltării în Europa şi Asia Centrală (Reaping Digital Dividends: Leveraging the Internet for Development in Europe and Central Asia), dat publicităţii astăzi la Bucureşti, accesul ieftin şi aproape universal la internet nu a fost suficient pentru ca ţările din UE să beneficieze în totalitate de oportunităţile create prin tehnologiile digitale. Trebuie întreprinse şi mai multe eforturi pentru a se dezvolta un mediu de politici ce poate valorifica accesul la internet și crea legături între lucrători şi locuri de muncă digitale.
„Constatăm în mod clar că simplul acces la internet nu se poate traduce în mod automat în beneficii economice,” a declarat dl. Hans Timmer, Economist Şef pentru Regiunea Europei şi Asiei Centrale în cadrul Băncii Mondiale. „Având în vedere nivelul de dezvoltare tehnologică, ţările din jurul Europei ar trebui să aibă o situaţie mai bună în domeniul comerţului electronic, însă nu putem vedea portaluri de tip Google sau Facebook apărând încă în Europa.“
Gradul de utilizare scăzut al sistemelor de plăţi electronice şi reglementările stricte reprezintă doar unii dintre factorii complementari care îngreunează creşterea economiei pe internet în UE, se mai observă în cadrul raportului. Totodată, pensionarea anticipată şi lipsa oportunităţilor de învățare pe tot parcursul vieții pentru lucrătorii mai în vârstă limitează accesul acestora la locurile de muncă disponibile în economia digitală din mai multe ţări ale Uniunii Europene.
În plus, mai puţin de 30% dintre societăţile comerciale din Uniunea Europeană utilizează facilităţile de cloud şi încă şi mai puţine valorifică această tehnologie pentru scopuri mai sofisticate decât emailurile, cum ar fi diverse activităţi de management şi contabilitate.
„România este foarte bine poziţionată pentru a putea beneficia de pe urma oportunităţilor care sunt disponibile în lumea digitală de astăzi. Dispunem de acces broadband rapid şi ieftin în toată ţară, precum şi o infrastructură bine dezvoltată şi de foarte bună calitate. Scopul nostru este acela de a putea corela aceste oportunităţi cu forţa de muncă românească, foarte competentă, prin politici bine direcţionate şi sustenabile. Şi acesta este exact ceea ce avem în vedere pentru următoarea etapă a Programului de Guvernare pentru Convergenţă Digitală“, a afirmat dl. Augustin Jianu, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale.
În România, mai puţin de 10% dintre societăţile comerciale utilizează facilităţile decloud, iar obstacolele aflate în calea antreprenoriatului în sectorul serviciilor împiedică adoptarea tehnologiilor digitale. Mai mult decât atât, doar 5% din România utilizează internetul pentru a descărca documente oficiale de pe site-uri publice, ceea ce oferă posibilitatea unor mari câștiguri de eficienţă prin adoptarea de noi tehnologii.
De asemenea, românii ar putea avea de câştigat de pe urma valorificării internetului. La ora actuală, doar 20% dintre şomerii României utilizează internetul pentru a-şi căuta un loc de muncă. Pentru cei care au un loc de muncă la ora actuală, aproape niciunul nu lucrează de acasă, în comparaţie cu 10% în ţările din nordul şi vestul Europei.
Raportul mai observă şi că există inegalităţi la nivelul UE ce ar putea fi exacerbate, din cauza faptului că sunt mai puţine şanse ca lucrătorii necalificaţi să folosească internetul pentru a-şi găsi un loc de muncă sau pentru a participa la o reţea profesională, comparativ cu lucrătorii calificaţi.
„Deşi apar pe internet oportunităţi noi şi fără precedent, există şi posibilitatea continuării excluziunii - în special pentru lucrătorii necalificaţi“, a afirmat dl. Hernan Winkler, Economist pentru ţările EAC în cadrul Băncii Mondiale şi autor principal al raportului, “Sunt necesare politici publice care să-i poată ajuta pe oameni să se adapteze noilor provocări.”
„Concentrarea pe măsurile care sporesc alocaţiile pentru sănătate şi pensiile din cadrul economiei liber-profesioniste sau care facilitează tranziția lucrătorilor strămutaţi spre noi locuri de muncă poate deveni mai eficientă decât crearea unor reglementări cu scopul de a preveni anumite modificări tehnologice inevitabile.“
Politicile de facilitare a plăţilor aferente impozitelor şi contribuţiilor la buget în cadrul economiei online ar putea atrage lucrătorii din zona gri şi le-ar putea oferi protecţie şi drepturi specifice lucrătorilor, conform raportului citat. Îmbunătăţirea concurenței poate de asemenea să contribuie şi la susţinerea adoptării tehnologiilor TIC în rândul societăţilor din UE, în special în ţările din sudul Europei, o regiune unde mediul concurenţial este relativ slab.
Avântul economiei online şi modalităţile de angajare alternative vin cu o nouă provocare pentru reglementările existente la nivelul pieţei muncii şi pentru contractul social, care au fost stabilite pentru a proteja lucrătorii salarizaţi, aflaţi în posturi ocupate pe termen lung. Uniunea Europeană are oportunitatea unică de a putea conduce agenda de politici publice pentru a face ca locurile de muncă din economia digitală să fie mai incluzive şi mai productive.
