BRUXELLES, 17 DECEMBRIE 2015 - Relansarea economică din Uniunea Europeană (UE) devine mai puternică, însă ritmul de dezvoltare continuă să fie modest, în ciuda politicii monetare adaptate şi condiţiilor financiare favorabile, iar investiţiile rămân scăzute, conform noului Raport Economic Periodic al Băncii Mondiale, o publicaţie semestrială ce include evoluțiile economice, perspectivele și politicile economice la nivelul UE.
„UE îşi revine treptat dintr-o criză economică prelungită ce a condus la creșterea nivelului sărăciei în multe ţări”. Continuarea flexibilizării condițiilor financiare, îmbunătățirea nivelului de încredere, prețurile scăzute ale mărfurilor şi o obstacolele reduse ca urmare a consolidării fiscale vor continua să sprijine creșterea economică în anul 2015 şi 2016,” a declarat Doerte Doemeland, Economist Senior Banca Mondială și co-autor al raportului.
„Totuşi, o perioadă prelungită de creştere scăzută a investiţiilor, o reducere a dezvoltării piețelor emergente, volatilitatea financiară mai mare şi tensiunile regionale pot influența perspectiva”.
Consumul privat este principalul factor determinant al relansării economice în cadrul UE. Salariile mai mari şi ocuparea forţei de muncă, susţinute de inflaţia scăzută în mare parte ca urmare a prețurilor reduse ale mărfurilor, au condus la creşterea veniturilor şi cheltuielilor gospodăriilor. Şomajul în rândul tinerilor este totodată în scădere, însă în anumite ţări acesta are în continuare un nivel ridicat, în special în Europa Centrală şi de Sud, acolo unde este necesar în continuare sprijin suplimentar pentru a asigura educație și formare astfel încât să fie asigurate competențele solicitate de către piață. Totuşi, pe măsură ce investitorii rămân în continuare preocupaţi de forța relansării economice, iar gospodăriile și corporațiile continuă să plătească datoriile, investiţiile rămân veriga slabă a unei relansări economice mai robuste și durabile.
Relansarea economică conduce la o reducere a ratelor sărăciei, care au crescut la nivelul UE în perioada de criză în ciuda sistemelor de protecţie socială semnificative. Deşi ţările UE au cele mai mari cheltuieli în domeniul protecţiei sociale la nivel global, anumite ţări din UE nu au avut capacitatea să asigure protecție eficientă pentru cei mai săraci cetățeni ai acestora prin intermediul programelor ce vizează sărăcia. Anumite ţări, în special cele din Europa Centrală și de Sud, s-au confruntat cu reduceri ale asistenței sociale în perioada de criză. Reformele în domeniul sistemelor de protecţie socială pentru ca acestea să fie mai eficiente în ceea ce priveşte sprijinul acordat persoanelor sărace includ introducerea programelor privind venitul minim garantat (VMG), menţinerea acoperirii eficiente și conformitatea programelor existente privind excluziunea socială, şi reducerea transferurilor de asistenţă socială către persoanele bogate.
„UE trebuie să transforme intervenţiile favorabile actuale în dezvoltare economică durabilă prin intermediul reformelor structurale”, a declarat Theo Thomas, Economist Senior Banca Mondială şi co-autor al raportului.
„Continuarea eliminării constrângerilor impuse operatorilor economici, prin reducerea rigidităților de pe piața muncii și piața de produse, și asigurarea competențelor corespunzătoare forţei de muncă, prin investiţii în educaţie şi formare vor conduce cel mai probabil la îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung al UE. În acest context, orientarea sistemelor de asistenţă socială către cele mai sărace şi vulnerabile grupuri, concomitent cu asigurarea cheltuielilor pe termen lung, ar putea conduce la reducerea sărăciei.”
Banca Mondială estimează faptul că dezvoltarea economică în UE va atinge nivelul de 2% în 2015 şi 2,1% în 2016. Creșterea economică se va accelera de la 1,8% (anual) în prima jumătate a anului 2015, iar Europa Centrală va înregistra cele mai mari avansuri, în special în cazul Republicii Cehe, Poloniei şi României. Se estimează că România va avea o creştere de 3,6% în 2015 şi de 3,9% în 2016,susținută în special de consumul privat şi sprijinită de măsurile fiscale. Se preconizează că Polonia va înregistra o creștere economică de 3,5% în 2015, care se va menține pe termen mediu susținută de îmbunătățirea condițiilor de pe piața muncii care vor conduce la creșterea consumului și veniturile reale disponibile ale gospodăriilor. Nivelul de dezvoltare al Europei de Sud, va fi cel mai probabil cel mai redus, la un nivel de 1,4% în 2015 şi 1,6% în 2015, reprezintând însă o îmbunătăţire semnificativă comparativ cu nivelul de 0,4% din 2014.
Link raport: www.worldbank.org/eurer
