Pentru ca redresarea să fie durabilă, Europa trebuie să continue programul de reforme pentru promovarea exporturilor şi a investiţiilor, să creeze locuri de muncă şi să protejeze categoriile vulnerabile
BRUXELLES, 28 mai 2015 — Dezvoltarea economică în întreaga Europă se va relua, potrivit aşteptărilor, de la o creștere zero în 2013 şi 1,3 procente în 2014, la 1,8 procente şi 2,0 procente în 2015, respectiv 2016. Ţările din Europa Centrală şi de Est (EU-CEE) vor continua să se dezvolte peste media Europei, cunoscând o creştere de peste 2,4 procente în 2015, în contextul unei cereri robuste din partea consumatorilor, al revenirii progresive a investiţiilor şi al creşterii continue a exporturilor, precizează noul Raport Economic Periodic privind UE al Băncii Mondiale lansat astăzi la Bruxelles.
Revenirea creşterii în 2014 a fost deosebit de puternică în Germania, Ungaria, Irlanda, Polonia şi Regatul Unit, în timp ce ţările din sudul Europei au în cele din urmă la o tendinţă de creştere în urma unei restructurări financiare şi economice semnificative, și în ciuda preocupărilor tot mai mari legate de dificultăţile economice din Grecia şi starea generală precară a comerţului mondial.
“Exporturile au fost principalul motor al dezvoltării în multe dintre ţările EU-CEE, precum Polonia, Bulgaria şi România,” declară Mamta Murthi, Directorul regional pentru Europa Centrală şi Ţările Baltice din cadrul Băncii Mondiale. “Acest lucru s-a datorat în parte investiţiilor străine directe care au ajutat ţările să se integreze în lanţul valoric global şi să stimuleze exporturile. Cu toate acestea, pe măsură ce investițiile străine directe au scăzut, ca urmare a crizei, ţările trebuie să se concentreze tot mai mult asupra îmbunătăţirii mediului de afaceri, dezvoltării competenţelor, încurajării inovării, investiţiilor în infrastructură şi reducerii barierelor de reglementare pentru a încuraja o nouă creştere a ivestițiilor străine directe şi a exporturilor.”
Potrivit raportului, consolidarea creşterii economice şi îmbunătăţirile pe piaţa muncii vor ajuta la limitarea proporţiei din populaţie expuse riscului de sărăcie şi excludere socială. Din 2008, proporţia de populaţie expusă riscului de sărăcie din ţările EU-CEE a crescut la valori ce depăşesc 23 de procente, ca urmare a dezvoltării mai lente care a dus la pierderea locurilor de muncă, în special printre tineri şi persoanele mai puţin calificate, împingându-le sub pragul sărăciei. În continuare, raportul precizează că redresarea economică şi reducerea ratei şomajului, împreună cu creşterea spaţiului fiscal pentru cheltuieli sociale în unele ţări din EU-CEE vor duce la scăderea progresivă a ratei sărăciei.
În timp ce aşteptările privind dezvoltarea Europei sunt relativ optimiste, alimentate de reducerea unică a preţurilor combustibililor şi relaxarea cantitativă din partea BCE, raportul precizează că mai multe riscuri trebuie gestionate cu grijă, printre care: (1) potenţiala creştere a volatilităţii pieţei financiare, în contextul implementării de către SUA şi UE de politici monetare divergente; (2) un nou val de presiune asupra finanţelor publice ca urmare a inflaţiei scăzute combinate cu o creştere modestă; (3) disponibilitatea limitată a împrumuturilor noi pentru investiţii, ca urmare a rentabilităţii scăzute şi a reformelor bancare incomplete; şi (4) potenţialul impact negativ asupra încrederii ca urmare a dificultăţilor economice permanente din Grecia şi a tensiunii geopolitice din Ucraina.
Potrivit lui Theo Thomas, economist senior al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală şi Şef de echipă pentru Raportul Economic Periodic UE, “Provocarea pe termen mediu şi lung în multe dintre aceste ţări este reprezentată de trecerea de la o politică de ajustări fiscale şi macroeconomice la una de măsuri structurale care să promoveze dezvoltarea şi competitivitatea. Reformele structurale includ continuarea reducerii rigidităţii pe piaţa muncii, îmbunătăţirea mediului de afaceri, reducerea barierelor comerciale (inclusiv în ce priveşte serviciile în cadrul UE), şi promovarea competenţelor necesare pentru crearea în mod activ de locuri de muncă şi stimularea inovării. Toate acestea trebuie combinate cu politici sociale accesibile care să ajute la protejarea grupurilor vulnerabile, promovând în acelaşi timp un mai mare grad de incluziune socială şi pe piaţa muncii.”
Pentru un exemplar online al raportului, vizitaţi linkul.
