Procesul de revenire economică este în curs de consolidare în Europa Centrală şi de Est, însă riscurile continuă să existe, afirmă Banca Mondială

ZAGREB, 11 iulie 2014 — Există aşteptări conform cărora creşterea economică aproape că se va dubla în ţările UE11* în anul 2014, continuând să se aprecieze şi în anul 2015, se afirmă în cea mai recentă versiune a Raportului Periodic privind Situaţia Economică în ţările UE11 (EU11 Regular Economic Report) - denumit în continuare UE11 RER). Conform raportului citat, la nivel general, aşteptările sunt ca procesul de creştere al PIB-ului la nivelul UE11 să crească de la 1,4% în 2013 la 2,6% în 2014.

“Revenirea economică se consolidează în ţările UE11, susţinută de creşterea treptată înregistrată la nivelul UE15**, pe fondul unor politici interne care susţin acest proces de creştere,” a declarat d-na Mamta Murthi, Director Regional pentru Europa Centrală şi Ţările Baltice, în cadrul Băncii Mondiale. “Cu toate acestea, ne aşteptăm ca procesul de revenire economică să se manifeste în mod etapizat, nivelul creşterii economice neputând încă să ajungă la valorile înregistrate înaintea crizei.”

Theo Thomas, Lead Economist în cadrul Departamentului Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, şi Team Leader în cadrul echipei care a elaborat Raportul UE11 RER, spunea în raport următoarele: “creşterea în regiunea UE11 a trecut de la 0,8% în 2012 la 1,4% în 2013, pe fondul unor condiţii externe favorabile şi a unei creşteri generale constatate la nivelul ţărilor UE11, în special în România. Procesul de creştere este susţinut de către cererea internă, care a început şi ea să sporească în timpul anului. Pe fondul unei încrederi reconsolidate manifestate de către societăţile comerciale şi consumatorii individuali, suntem încurajaţi şi de perspectiva creşterii investiţiilor, care în ultimii doi ani înregistraseră un declin.“

Conform raportului citat, dependenţa iniţială de creşterea netă a exporturilor, pe fondul creşterii cererii în restul UE, lasă din ce în ce mai mult loc unei creşteri mai echilibrate pe măsură ce şi creşterea internă devine mai puternică, în special în România, Slovacia şi Polonia.

Ţările nordice Estonia, Letonia şi Lituania (UE11-nord) vor continua să se numere printre ţările cu cele mai rapide creşteri din UE. Conform aşteptărilor enunţate în raport, Croaţia este singura ţară care va rămâne în recesiune, pentru cel de-al şaselea an consecutiv, şi în 2014, pentru că cererea internă, din ce în ce mai scăzută, în parte pe fondul nevoii crescânde de consolidare fiscală, continuă să fie superioară exporturilor.

De asemenea, raportul citat avertizează că prognozele privind creşterea economică în ţările UE11 sunt supuse mai multor riscuri, în special în ceea ce priveşte posibilitatea de scădere, deoarece situaţia financiară globală rămâne fragilă. Ratele dobânzilor percepute la nivel global, aflate în creştere, pe fondul volatilităţii manifestate pe pieţele de capital, şi având în vedere şi perioada prelungită de manifestare diverselor tensiuni geopolitice, ar putea încetini procesul de revenire economică în Europa şi ar putea exercita şi anumite constrângeri la nivelul exporturilor, creditelor şi investiţiilor în ţările UE11.

Revenirea economică a început să se traducă în noi locuri de muncă, însă este un proces destul de lent, se mai afirmă în raportul citat. Conform declaraţiilor d-lui Thomas, “procentajul de ocupare a forţei de muncă în ţările UE11 a început să crească în cea de-a doua jumătate a anului 2013, pe fondul îmbunătăţirii perspectivelor economice. Având în vedere obişnuita reacţie lentă a procesului de ocupare a forţei de muncă în faţa modificărilor de randament - datorită capacităţii suplimentare şi datorită nevoii de încredere în perspective - în anul 2013 au fost create destul de puţine locuri de muncă, însă cu multe diferenţe notabile manifestate între diversele subregiuni.”

Mai exact, ocuparea forței de muncă a înregistrat un reviriment mai pronunţat în ţările continentale din UE11 (Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) cu excepţia Slovaciei, unde procesul de revenire a pieţei muncii trebuie să înceapă să se manifeste. Condiţiile de pe piaţa muncii s-au înăsprit în zona nordică a UE11, pe fondul creşterii salariilor şi a lipsei de candidaţi competenţi pentru posturile disponibile. Reducerea efectivelor de lucru a continuat în ţările UE11 la nivelul ţărilor din sud, în special în România, în ciuda creşterii puternice. În Raportul citat, se afirmă că - deşi condiţiile de pe piaţa muncii au început să se îmbunătăţească - ritmul de creare a locurilor de muncă şi reducerea ratelor şomajului constituie două procese care vor avea loc în mod gradat.

Raportul observă că multe dintre economiile din UE11 se confruntă cu o provocare duală: rata mare a şomajului înregistrat în rândul tinerilor şi populaţiile aflate într-un proces de îmbătrânire rapidă. Mai mult decât atât, ţările din regiunile cu ample populaţii tinere inactive, care nu sunt implicate în piaţa muncii, în învăţământ sau alte activităţi de formare - tind şi ele să se confrunte cu cele mai mari declinuri la nivelul populaţiei, inclusiv Bulgaria, România, Croaţia şi Ungaria.

De asemenea, ţările UE11 depun eforturi pentru a putea educa noua generaţie în spiritul competenţelor care sunt necesare pentru a-şi putea atinge potenţialul maxim, de exemplu în ceea ce priveşte alfabetizarea, matematicile şi ştiinţele. Persistenţa numărului mare de tineri inactivi implică riscul unic de creare a unei „generaţii pierdute“ de lucrători.

Raportul recomandă că înţelegerea naturii ciclice şi structurale a inactivităţii tinerilor este, prin urmare, importantă pentru a putea compensa ciclul cu potenţiale efecte nocive care angrenează şomajul în rândul tinerilor, creşterea economică în ansamblul ei şi productivitatea.

Raportul conţine şi un ‘Spotlight’, o trecere în revistă a unui număr de opt ţări din Europa Centrală şi de Est, de-a lungul unei perioade de 10 ani de apartenenţa la UE („10 Years of EU membership“). Conform Raportului citat, cei 10 ani reprezintă o decadă pozitivă, caracterizată printr-o convergenţă economică rapidă, în ciuda manifestării crizei globale şi europene. Procesul de integrare europeană şi-a pus amprenta pe pieţele financiare ale noilor state membre, precum şi asupra relaţiilor comerciale internaţionale, precum şi pe pieţele muncii şi pe cadrul legislativ din aceste ţări. Aderarea la UE a schimbat în mod fundamental peisajul instituţional nu numai la nivelul celor mai noi state membre, dar şi la nivelul întregii Europe, aderarea fiind factorul catalizator al reînnoirii. În lipsa acesteia, multe ajustări structurale ar fi survenit probabil mai târziu sau deloc. Conform Raportului, în prezent este necesar să se asigure o sustanabilitate a convergenţei şi să se distribuie beneficiile în mod mai echitabil, în special către membrii cei mai săraci ai societăţii.

Un alt doilea ‘Spotlight’, Politicile structurale de susţinere a apartenenţei la UE, care susţin creşterea (EU Membership Structural Policies for Building Growth), subliniază agendele privind desfăşurarea reformelor structurale pe termen mediu aflate în curs de desfăşurare care prevăd o consolidare fiscală de natură să susţină creşterea economică; reinstituirea condiţiilor normale de împrumut şi a unor măsuri de susţinere a investiţiilor private; promovarea creşterii şi competitivităţii; abordarea problemelor legate de şomaj, inegalitate şi sărăcie; şi modernizarea administraţiilor publice.

Capitolul ‘Focus Note’ din Raportul citat, dedicat şomajului în rândul tinerilor din ţările UE11 (Youth Unemployment in the EU11) este detaliat în cadrul capitolului principal intitulat Crescând împreună: Asigurarea unor beneficii pentru tineri, pe baza noului proces de creştere înregistrat în Europa (Growing Together: Ensuring Young People Benefit from New Growth in Europe).

Raportul UE11 RER citat în comunicatul de faţă constituie o publicaţie semianuală a Departamentului Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală. Raportul citat monitorizează evoluţiile macroeconomice şi cele înregistrate la nivelul reformelor în ţările UE11 şi conţine analize profunde ale aspectelor-cheie ce caracterizează politicile publice.

_______________________________________

** În cadrul Raportului citat, UE11 este împărţită în următoarele subregiuni: Estonia, Letonia, şi Lituania (partea de nord); Republica Cehă, Ungaria, Polonia, şi Slovacia (partea continentală); şi Bulgaria, Croaţia, România şi Slovenia (partea de sud).

** În cadrul Raportului citat, UE15 este împărţită în următoarele subregiuni: Danemarca, Finlanda, Irlanda, Suedia, şi Regatul Unit al Marii Britanii (partea de nord); Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg şi Olanda (partea continentală); şi Grecia, Italia, Portugalia, şi Spania (partea de sud).