Varşovia, 18 decembrie 2013 — Creşterea economică în ţările UE11* a început să-şi revină încet, după un început timid în primele luni ale anului 2013, după cum reiese din cel mai recent Raport Economic Periodic pentru statele UE11
“La începutul anului, creşterea economică a statelor UE11 aproape că nici nu s-a observat, având în vedere scăderea investiţiilor şi consumul redus,” a declarat Theo Thomas, Economist Senior pentru regiunea Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale şi şef de echipă al UE11 RER. “Cu toate acestea, lucrurile s-au îmbunătăţit în lunile ce-au urmat, întrucât situaţia din zona Euro s-a stabilizat, exporturile merg mai bine, iar politica internă s-a îmbunătăţit.”
Conform raportului, activitatea economică în statele UE11 a demarat de pe condiţii consolidate în T2 al anului, pe fondul unei încrederi sporite generate de semnele unei ameliorare a procesului de redresare în zona Euro, care a ieşit din recesiune în al doilea sfert al anului. În general, PIB-ul a crescut cu 0.3% în statele UE11 în prima jumătate a anului 2013. Atât estimările PIB pentru T3 al anului 2013, cât şi indicatorii economici îmbunătăţiţi sugerează că în prezent are loc în continuare o redresare economic modestă.
“Zona Euro a continuat să încheie contracte în 2013 – randamentul ţărilor UE15** a scăzut cu 15% T1 al anului – înainte să se redreseze în T3 al anului,” a declarat Mamta Murthi, Director Regional Banca Mondială pentru Europa Centrală şi Ţările Baltice.
“Între timp,” a adăugat Murthi, “creşterea modestă a statelor UE11 s-a bazat iniţial pe creşterea exporturilor nete, în special în România, Slovacia şi Polonia, pentru a compensa cu investiţiile aflate în scădere şi consumul privat redus din această zonă. Privind spre viitor, ne aşteptăm ca în anul 2014 creşterea economică în statele UE11 să se îmbunătăţească şi să devină mult mai echilibrată, bazându-se mai puţin pe exporturi pe măsură ce cererea internă se ameliorează, în special la nivelul investiţiilor. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca procesul de redresare să se prelungească şi ca această creştere să nu ajungă la valorile de dinaintea crizei încă mult timp de-acum înainte.”
Raportul citat evidenţiază nivelul diferit de performanţă economică la nivelul ţărilor UE11 în primele trei trimestre ale anului 2013. Letonia şi Lituania au înregistrat cea mai mare creştere nu doar în rândul statelor UE11, ci la nivelul întregii Uniuni Europene. Totuşi, chiar şi această performanţă pozitivă reprezintă o scădere în comparaţie cu valorile anului 2012, având în vedere diminuarea investiţiilor private în Letonia şi a exporturilor în Lituania. Creşterea Poloniei în T1 a fost cea mai slabă din anul 2001 încoace, datorită numărului scăzut de investiţii şi consumului redus. Creşterea în România a fost în mare parte datorată activităţii importante de export graţie industriei producătoare de autovehicule, în ciuda consumului şi a investiţiilor contractual slabe. Slovenia şi Croaţia s-au aflat în continuare în recesiune în primele trei sferturi ale anului şi au fost puternic afectate de declinul cererilor interne, în timp ce Ungaria a înregistrat o creştere în cel de-al treilea sfert al anului, după cinci sferturi consecutive de scădere.
Piaţa muncii nu a beneficiat în mod semnificativ de pe urma acestei redresări incipiente, întrucât ratele şomajului continuă să fie cele mai mari de la începutul anului 2007 până acum, în special printre tineri şi printre lucrătorii necalificaţi. În prezent, 4.9 milioane de oameni din statele UE11 sunt şomeri, această cifră crescând cu 1.8 milioane faţă de cel mai scăzut record înregistrat în august 2008. Conform raportului citat, sunt necesare o creştere mai mare şi reforme ale pieţii muncii pentru a reduce şomajul, având în vedere redresarea slabă.
În ciuda unei flexibilizări continue a politicilor monetare, alături de o inflaţie scăzută în întreaga regiune UE11 şi în zona Euro, în raport se afirmă că ritmul de creştere a creditelor rămâne în continuare slab. Esenţiale pentru a reduce constrângerile sunt rezolvarea problemei împrumuturilor neperformante, abordarea incertitudinii care înconjoară reglementările din domeniul financiar şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, cu toate că raportul ne avertizează că condiţiile de creditare ar rămâne în continuare dificile în viitorul apropiat.
Se vor relua ajustările fiscale în anul 2014, întrucât cererea internă va ajuta la reconstruirea venitului, dar totul într-un ritm destul de lent, pentru a putea sprijini creşterea economică. Cu toate acestea, în Croaţia şi în Slovenia sunt necesare schimbări mai profunde pentru a putea obţine niveluri viabile ale deficitului şi datoriei.
Raportul ne avertizează că ţările UE11 se confruntă în continuare cu riscuri semnificative de declin. Creşterea globală a ratelor dobânzilor, în combinaţie cu volatilitatea înregistrată pe pieţele de capital, ar putea încetini redresarea zonei Euro şi ar putea limita cererea internă, şi în special investiţiile, în ţările UE11. Abordarea riscurilor din sectorul financiar sistemice din Europa ar putea duce la o restricţionare pe termen scurt a condiţiilor de creditare în statele UE11, dacă va fi nevoie de mai mult capital, astfel limitând investiţiile.
Raportul analizează problema reducerii gradului de sărăcie şi a prosperităţii generale în statele UE11, prin prisma celor două obiective instituţionale ale Băncii Mondiale: acela de a reduce sărăcia extremă şi de a promova prosperitatea generală. În raport s-a observat că, deşi multe ţări au ajutat la promovarea prosperităţii generale înainte de criză – de exemplu, majorarea salariilor populaţiei aflate în eşalonul inferior de 40% - aceste câştiguri au tot scăzut de atunci în statele UE11, nemaiînregistrându-se deloc în Ungaria, Letonia şi Lituania. Deşi majorarea salariilor populaţiei aflate în eşalonul inferior de 40% a înregistrat rezultate bune în alte părţi, în patru ţări nivelul a fost mai mare decât media: Bulgaria, Estonia, Polonia şi România.
Prosperitatea generală depinde în special de creşterea economică, de locurile de muncă, precum şi de programele de asigurări sociale bine direcţionate. „O provocare care ne va aşteptă o reprezintă promovarea prosperităţii generale în cadrul a ceea ce poate constitui o lungă perioadă de creştere scăzută,” a subliniat Kenneth Simler, Economist Senior al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală şi unul dintre autorii UE11 RER. „Aceste state trebuie să găsească moduri prin care să accelereze procesul de creştere economică şi cel de crearea de locuri de muncă, precum şi modalităţi prin care să se asigure că procesul de creştere este incluziv, într-un mediu în care restricţiile fiscale şi de credit sunt din ce in ce mai dure, iar tehnicile familiare de supravieţuire au fost erodate de către criză."
Simler a remarcat că „pentru a obţine o creştere totală şi sustenabilă, este nevoie de politici publice care să dezvolte competenţele, să asigure mobilitatea forţei de muncă şi să încurajeze competitivitatea în sectorul privat, cu ajutorul unor mecanisme de protecţie socială mult mai bune, care să-i protejeze pe cei vulnerabili, evitând în acelaşi timp obstacolele şi factorii de demotivare care-i împiedică să muncească.”
UE11 RER este o publicaţie bianuală a Băncii Mondiale pentru regiunea Europei şi Asiei Centrale. Scopul raportului este acela de a monitoriza evoluţia macroeconomiei şi îmbunătăţirea procesului de creştere în ţările UE11 şi oferă analize detailate ale problemelor importante legate de politicile publice. Pentru a obţine o copie a noului raport, vizitaţi următoarea adresă: https://issuu.com/world.bank.europe.central.asia/stacks/db73be1583804ed98137badc4136f127
*UE11 se referă la cele 11 state ale Uniunii Europene (UE) care au devenit membre după anul 2004: Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.
**UE15 se referă la ţările ce au devenit membre UE înainte de 2004: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia şi Regatul Unit.
