Raportul Băncii Mondiale analizează minuţios oportunităţile şi provocările pe care le prezintă pentru agricultură schimbările climatice
WASHINGTON, 5 decembrie 2013 — Agricultura este unul din sectoarele economice cele mai sensibile la schimbările climatice, iar în lipsa unui plan clar de aliniere a politicilor agrare la schimbările climatice, existenţa populaţiei rurale este expusă riscului, potrivit publicaţiei Băncii Mondiale Reducerea vulnerabilităţii sistemelor agrare din Moldova faţă de schimbările climatice.
Raportul denotă că în majoritatea ţărilor de tipul Moldovei riscurile aferente schimbărilor climatice reprezintă o problemă imediată şi fundamentală, deoarece existenţa majorităţii populaţiei rurale depinde – fie direct sau indirect – de agricultură.
“Preponderent vor fi afectate păturile sărace din mediul rural, fapt determinat de dependenţa mai mare a acestora de agricultură, capacitatea relativ mai redusă a acestora de a se adapta şi proporţia mai mare a veniturilor, pe care aceştia o cheltuiesc pe alimente,” a constatat William Sutton, autorul raportului şi economistul agrar principal al Băncii Mondiale. “Astfel, impactul schimbărilor climatice ar putea submina progresele obţinute în domeniul reducerii sărăciei şi ar putea afecta advers securitatea alimentară şi creşterea economică în regiunile rurale vulnerabile.”
Studiul prezice că schimbările climatice vor exercita un impact considerabil asupra sectorului agrar în toate cele trei sectoare agroecologice din Moldova, fapt cauzat de variaţiile prognozate în tiparul temperaturilor şi precipitaţiilor înregistrate, ce sunt atât de cruciale pentru sectorul agrar. Potrivit raportului, în următorii 40 de ani schimbările climatice în Moldova se vor intensifica. Va fi înregistrată o încălzire generală de circa 2°C comparativ cu creşterea temperaturilor mai mică de 0,6°C din ultimii 50 de ani, precipitaţiile devenind mai diverse.
Mediile anuale, totuşi, vor fi mai puţin importante pentru producţia agricolă decât distribuţia sezonieră a temperaturilor şi precipitaţiilor. În perioada crucială de creştere estivală se aşteaptă valori termice mai ridicate ale aerului şi un deficit mai mare al precipitaţiilor. Către mijlocul secolului valorile termice s-ar putea majora vara cu circa 7°C în regiunile de sud ale Moldovei. Fapt confirmat şi de observările producătorilor agricoli, aceste condiţii deja afectează acţiunile şi rezultatele de producţie ale acestora. Producătorii agricoli din Moldova nu sunt corespunzător adaptaţi la climatul actual. Acest efect este uneori numit “deficit de adaptare”, care în Moldova ia proporţii mari.
Variaţiile termice şi precipitaţiile determinate de viitoarele schimbări climatice vor exercita un impact direct asupra culturilor agricole în Moldova, micşorând majoritatea recoltelor. Autorii raportului au prognozat, de asemenea, cererea şi oferta de apă din Moldova în contextul schimbărilor climatice, prezicând o viitoare micşorare considerabilă a debitului acvatic în bazinul fluviilor Răut şi Nistru, ceea ce va determina un deficit de apă disponibilă pentru irigarea culturilor. Drept rezultat, efectul cumulativ al schimbărilor climatice s-ar putea solda pentru producătorii agricoli cu pierderi între 10 şi 30 la sută din recoltele de porumb, grâu, lucernă şi legume în cazul unui scenariu cu impact mediu. Recoltele de fructe, aşa ca strugurii şi merele, vor fi afectate într-o măsură mai mică, însă oricum sunt prognozate pierderi între 0 şi 10 la sută, dacă nu vor fi aplicate careva măsuri de adaptare.
Sutton a mai menţionat că “În acelaşi timp, schimbările climatice ar putea crea şi oportunităţi, în particular pentru sectorul agrar. Creşterea temperaturilor ar putea prelungi sezonul de cultivare a culturilor agricole, iar sporirea concentraţiei de bioxid de carbon ar putea favoriza creşterea plantelor, în timp ce schimbările climatice ar putea determina în unele regiuni precipitaţii abundente şi o disponibilitate mai mare a resurselor acvatice.”
Potrivit publicaţiei date, riscurile pe care le prezintă schimbările climatice pentru agricultura din Moldova nu pot fi gestionate efectiv, la fel cum nu se va putea profita eficient de pe urma oportunităţilor create, dacă nu va fi elaborat un plan clar de modificare a politicilor agrare pentru a face faţă schimbărilor climatice, dacă nu vor fi fortificate capacităţile principalelor instituţii agrare şi dacă nu vor fi efectuate investiţiile necesare în infrastructură, serviciile de suport şi perfecţionarea exploataţiilor agricole. În mod ideal, elaborarea unui atare plan implică o îmbinare de analize cantitative de calitate, consultarea principalilor actori implicaţi, în particular a producătorilor agricoli şi a experţilor agrari locali, plus investiţii atât în capitalul uman, cât şi în infrastructura fizică.
"Această publicaţie oferă îndrumarea pentru navigarea riscurilor şi realizarea oportunităţilor. Ea identifică soluţiile practice pentru introducerea a ceea, ce este cunoscută sub denumirea de “agricultură sensibilă la schimbările climatice” pentru producătorii agricoli din Moldova," a constatat Dina Umali-Deininger, managerul sectorului agrar şi dezvoltării rurale în Regiunea Europei şi Asiei Centrale a Băncii Mondiale. "Soluţiile prezentate de aceasta sunt acele măsuri, ce sporesc capacitatea de adaptare la viitoarele schimbări climatice, impulsionând actuala productivitate în pofida creşterii variabilităţii climatice demonstrate şi diminuând emisiile de gaze cu efect de seră."
Reducerea vulnerabilităţii sistemelor agrare din Moldova faţă de schimbările climatice: evaluarea impactului şi opţiunile de adaptare aplică această abordare în cazul Moldovei, trasând drept obiectiv ajutarea ţării să integreze opţiuni de adaptare la schimbările climatice în politicile, programele şi investiţiile sale din sectorul agricol.
“Reducerea vulnerabilităţii Moldovei faţă de schimbările climatice este o prioritate esenţială pentru sprijinul oferit ţării de către Grupul Băncii Mondiale,” a declarat Abdoulaye Seck, managerul de ţară al Băncii Mondiale în Republica Moldova. “Calamităţile meteorologice cu caracter ciclic exercită un efect devastator asupra agriculturii şi populaţiei ţării, iar noi activăm pentru abordarea acestor provocări prin creşterea capacităţilor de gestionare a riscurilor, pe care le prezintă calamităţile şi prin creşterea impulsionarea capacităţilor de adaptare la variaţiile climatice.”
Acesta este unul din cele patru studii de ţară produse în cadrul programului Băncii Mondiale, Reducerea vulnerabilităţii la schimbările climatice în sistemele agrare din Europa şi Asia Centrală. Printre celelalte ţări ale programului se regăsesc Albania, FYR Macedonia şi Uzbekistan.
Rezultatele celor patru studii sunt prezentate în lucrarea Privind dincolo de orizont: cum schimbările climatice vor influenţa şi răspunsul de adaptare va remodela sectorul agrar în Europa de Est şi Asia Centrală.
Toate cele patru studii, la fel ca şi publicaţia agregată, pot fi accesate la adresa:
