WASHINGTON, 30 August, 2012 – Preţurile alimentelor pe plan global au crescut vertiginos cu 10% în iulie față de luna trecută, iar porumbul şi soia au atins cotaţii fără precedent din cauza unei veri secetoase nemaiîntâlnite şi a temperaturilor ridicate din Statele Unite şi din Europa de Est, conform ultimului raport Food Price Watch al Grupului Băncii Mondiale.
Din iunie şi până în iulie, cotaţiile pentru porumb şi grâu au crescut cu 25% fiecare, cea pentru soia cu 17%, şi doar cotaţia pentru orez a scăzut cu 4%. În total, Indexul Preţului Alimentelor al Băncii Mondiale, care monitorizează preţurile pe Glob, a fost cu 6% mai mare prin comparaţie cu luna iulie a anului trecut şi cu 1% peste vârful din februarie 2011.
„Preţurile alimentelor au crescut din nou abrupt, ameninţând sănătatea şi bunăstarea a milioane de oameni”, afirmă Preşedintele Grupului Băncii Mondiale, Jim Yong Kim. „Africa și Orientul Mijlociu sunt extrem de vulnerabile, dar la fel sunt şi oamenii din celelalte ţări unde preţurile la cereale au crescut abrupt.”
În general, între aprilie şi iulie preţurile alimentelor şi-au menţinut tendinţa volatilă constatată în cursul celor 12 luni anterioare, care a stopat creşterile suferite între jumătatea anului 2010 şi februarie 2011. Preţurile au crescut în aprilie, au scăzut în mai şi iunie, şi au crescut vertiginos în iulie.
Creșterile abrupte de prețuri au continuat în trimestrul acesta, mai ales în Africa. Africa sub-Sahariană în mod special a avut parte de cea mai mare creștere a prețului la porumb, inclusiv cu 113% în Mozambic. In acest timp, în regiunile din Sahel și Africa de Est au avut loc creșteri abrupte de preț la sorg: 220% în Sudanul de Sud și 180% în Sudan.
Conform Food Price Watch, vremea constituie factorul esenţial din spatele creşterilor abrupte ale preţurilor din iulie. Seceta din SUA a cauzat pagube enorme pentru culturile de vară de porumb şi de soia, SUA fiind cel mai mare exportator de porumb şi soia din lume. Între timp, vara secetoasă din Federaţia Rusă, Ucraina şi Kazakhstan a contribuit la pierderi proiectate la producţia de grâu.
Creșterile abrupte de prețuri au răsturnat previziunile de prețuri anuale favorabile. In prezent, experții Băncii Mondiale nu prevăd o repetare a situației din 2008; cu toate acestea, factori negativi cum ar fi exportatorii care promoveaza politici de panicare, un el Niño sever, recolte dezamăgitoare în zona emisferei sudice sau creșteri majore ale preţurilor la energie - ar putea provoca viitoare creșteri semnificative ale prețului la cereale, asemenea celor petrecute cu patru ani în urmă.
Seceta are efecte grave asupra economiei, sărăciei şi alimentației. De exemplu, în Malawi s-a prevăzut că secetele viitoare grave vizibile odată la 25 de ani ar putea conduce la creşterea sărăciei cu 17%, afectând în mod special comunităţile rurale sărace. In India, pierderile irecuperabile datorate secetei care au avut loc între 1970 și 2002 au redus cu 60-80% venitul anual normal al gospodăriilor din comunităţile afectate.
„Nu putem permite ca aceste creșteri istorice de preț să se transforme în pericole pe viață, din moment ce familiile îşi retrag copiii de la şcoală şi mănâncă alimente din ce în ce mai nehrănitoare pentru a face faţă preţurilor exorbitante”, a afirmat Kim. „Ţările trebuie să îşi consolideze programele-țintă pentru a reduce din presiunea asupra populaţiei celei mai vulnerabile şi pentru a pune în practică politicile care se impun.”
„Banca Mondială și-a accelerat sprijinul acordat agriculturii până la nivelul cel mai înalt din ultimii 20 de ani și va continua să ajute țările să facă față creșterii prețurilor la alimente,” a continuat Kim.
Sprijinul acordat de Banca Mondială pentru agricultură în anul fiscal 2012 a depăşit 9 miliarde de dolari, nivel neatins în ultimii douăzeci de ani. Banca se coordonează cu agenţiile ONU prin intermediul Forţei de Reacţie de la Nivel Înalt dedicată Crizei Globale a Siguranţei Alimentelor şi cu organizaţiile non-guvernamentale, și prin sprijinirea Parteneriatului pentru Sistemul de Informaţii privind Piaţa Agricolă (AMIS) în scopul îmbunătăţirii transparenţei pe piaţa alimentelor şi pentru a sprijini guvernele să aibă reacţii în cunoştinţă de cauză în faţa creşterilor vertiginoase ale preţurilor la alimente la nivel mondial.
In cazul în care situația actuală se agravează, Grupul Băncii Mondiale este gata să ofere sprijin în continuare țările membre pentru a-și proteja categoriile cele mai vulnerabile împotriva șocurilor viitoare. Măsurile pot include investiții sporite pentru agricultură și legate de agricultură, consultanță pentru politici, linii de finanțare rapidă (fast-track financing), sprijin pentru plasele de siguranță, Programul pentru Agricultură Globală şi Siguranţa Alimentelor și produse vizând managementul riscului.
Programele și politicile menite să atenueze creșterea prețurilor la alimente includ plase de siguranță pentru a se asigura că familiile sărace își pot permite alimentele de bază, investiții durabile în agricultură, introducerea soiurilor rezistente la secetă - care oferă câștiguri mari în privința recoltei și producției - și menținerea deschiderii comerțului internațional către exportul și importul de alimente.
Conform Food Price Watch, se estimează că preţurile vor rămâne ridicate şi volatile pe termen lung drept consecinţă a sporirii nesiguranţei în privința ofertei, a creşterii cererii din partea unei populaţii în creştere şi a capacităţii scăzute de reacţie a sistemului alimentar.
Sprijinul oferit de Banca Mondială
- Noile angajamente ale Grupului Băncii către sectorul agricultură şi cele conexe au depăşit 9 miliarde USD în anul fiscal 2012 încheiat la 30 iunie. A fost astfel depăşit împrumutul proiectat pentru Planul de Acţiune pe Agricultură al Băncii, care prevedea o creştere de la o medie de 4,1 miliarde USD anual în anii fiscali 2006-2008 până la 6,2-8,3 miliarde USD pe an între anii fiscali 2010-2012. În anul fiscal 2012 s-a înregistrat şi cea mai sporită asistenţă IBRD/ IDA din ultimii 20 de ani.
- Începând cu luna iulie 2012, reacţia de urgenţă a Băncii față de șocurile grave ale prețurilor alimentelor va folosi resursele IDA16, inclusiv cele disponibile prin intermediul Ferestrei de Reacţie la Criză a Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (IDA) ca şi ale Mecanismului de Reacţie Imediată aprobat de curând. De exemplu, ca reacţie la seceta din Cornul Africii, IDA pune la dispoziţie 1,8 miliarde USD pentru a salva vieţi, a îmbunătăţi protecţia socială şi pentru a stimula refacerea economică şi rezistenţa la secetă.
- IFC va investi până la 1 miliard USD în Programul de Finanţare a Mărfurilor Critice, menit să susţină comerţul de produse agricole esenţiale şi conexe energiei, pentru a reduce riscul penuriei de produse alimentare şi de energie, precum şi pentru a îmbunătăţi siguranţa alimentară a celor mai săraci oameni din lume.
- Primul produs de management al riscului de acest tip pus la dispoziţie de IFC va permite protejarea agricultorilor, a producătorilor de alimente şi a consumatorilor din ţările în curs de dezvoltare în faţa preţurilor volatile ale alimentelor.
- Banca susţine Programul pentru Agricultură Globală şi Siguranţa Alimentelor (GAFSP), instituit de GBM în aprilie 2010 la solicitarea G20. Opt state şi Fundaţia Bill Gates au angajat peste 1,2 miliarde USD în 3 ani şi s-au primit 777.,4 milioane până în prezent.
- Programul Global de Reacţie la Criza Preţurilor Alimentelor (GFRP) a cuprins 40 de milioane de persoane din 47 de ţări – prin intermediul a 1,6 miliarde USD de ajutor de urgenţă.
- GBM se coordonează cu agenţiile ONU prin intermediul Forţei de Reacţie de la Nivel Înalt dedicată Crizei Globale a Siguranţei Alimentelor şi cu organizaţiile non-guvernamentale.
- Susţinerea Parteneriatului pentru Sistemul de Informaţii privind Piaţa Agricolă (AMIS) în scopul îmbunătăţirii transparenţei de pe piaţa alimentelor şi pentru a sprijini guvernele să aibă reacţii în cunoştinţă de cauză în faţa creşterilor vertiginoase ale preţurilor la alimente la nivel mondial.
- Pledoaria pentru mai multe investiţii în domeniul cercetării din agricultură – inclusiv prin intermediul Grupului Consultativ privin Cercetarea din Agricultură (CGIAR) – şi monitorizarea comerţului agricol pentru identificarea posibilelor penurii de produse alimentare.
- Susţinerea alimentaţiei îmbunătăţite în rândul grupurilor vulnerabile, prin intermediul programelor de alimentaţie în comunitate, dedicate creşterii utilizării de servicii de sănătate şi îmbunătăţirii asistenţei. Ca parte a reacţiei sale la criza alimentelor, Banca a sprijinit acordarea a circa 2,3 milioane porţii de mâncare zilnice la şcoală pentru copiii din ţări cu venituri scăzute.
- Cadrul Dezvoltarea Alimentaţiei (SUN) de acţiune pentru a combate subnutriţia a fost aprobat de peste 100 de parteneri, inclusiv Banca Mondială.
- Îmbunătăţirea colaborării globale privind generarea şi diseminarea de informaţii între sectoarele agricultură, siguranţa alimentelor şi alimentaţie, prin intermediul platformei de informaţii Alimentaţia Sigură (Secure Nutrition): www.securenutritionplatform.org
