Interviul Ingunei Dobraja, Directoare de țară a Băncii Mondiale pentru Moldova agenției MOLDPRES. Acest interivu a fost inițial publicat în engleză, română și rusă la 2 mai, 2023.
Directoarea de țară a grupului Banca Mondială în Moldova, Inguna Dobraja, a acordat un interviu în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES privind colaborarea Băncii Mondiale cu Republica Moldova, inclusiv noul Cadru de parteneriat cu țara.
MOLDPRES: Banca Mondială a anunțat recent un nou Cadru de parteneriat cu țara pentru R. Moldova. În anul curent, de asemenea, începe al patrulea deceniu de cooperare dintre R. Moldova și Banca Mondială. Înainte de a discuta despre noul cadru de parteneriat, aș vrea să vă întrebăm cum a început această cooperare?
Inguna Dobraja: Într-adevăr, recent am sărbătorit cea de-a 30-a aniversare a parteneriatului dintre R. Moldova și Grupul Banca Mondială. Această cooperare a început la doar un an după ce țara și-a declarat independența și la câteva luni după încetarea conflictului militar de pe Nistru. În plus, în acea perioadă țara a fost sever afectată de o secetă cumplită. Astfel, acum 30 de ani, în 1993, Banca Mondială a oferit prima finanțare pentru Proiectul Redresare de urgență după secetă în valoare de 26 milioane de dolari SUA. De atunci, am pledat pentru îmbunătățirea guvernanței și a transparenței, am susținut reforme importante în materie de politici și am investit în drumuri, energie, agricultură, școli, instituții medicale, contribuind astfel la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor. Peste 1,5 miliarde de dolari SUA au fost alocați pentru mai mult de 70 de operațiuni în toată țara.
MOLDPRES: Cooperarea dintre țara noastră și Banca Mondială pe parcursul acestor 30 de ani a fost una de succes? Care sunt principalele realizări și domeniile unde cooperarea poate fi îmbunătățită sau unde sunt necesare mai multe eforturi?
Inguna Dobraja: După ce a trecut prin șocurile anilor 1990, R. Moldova a realizat de la începutul anilor 2000 progrese considerabile în reducerea sărăciei și promovarea creșterii incluzive. Țara a fost printre primele 15 țări din lume și printre cele trei țări din Europa și Asia Centrală care au reușit eradicarea sărăciei extreme între anii 2000 și 2015. Reformele de politici au fortificat calea spre integrarea europeană și, în pofida dificultăților, R. Moldova a avansat cu pași importanți prin semnarea Acordului de Asociere cu UE în 2014 și prin obținerea regimului liberalizat de vize. În 2020, R. Moldova a avansat din categoria țărilor cu venituri medii inferioare spre categoria țărilor cu venituri medii superioare, iar în iunie 2022 a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, ceea ce reprezintă o mare realizare, dar și un angajament de a continua și a accelera reformele.
Banca Mondială se mândrește cu faptul că este partenerul R. Moldova și contribuie la realizarea acestor progrese. Aș vrea să menționez în continuare câteva aspecte importante ale cooperării noastre. Avem un angajament de lungă durată în domeniul agriculturii. Începând cu anul 2003, au fost deschise circa 1 000 de întreprinderi, care au creat peste 5 600 de noi locuri de muncă. Totodată, am ajutat țara să se pregătească pentru a exporta o serie de produse către UE. Ca urmare, 47 de grupuri de producători agricoli au acum posibilitatea de a accesa piețe premium ale UE pentru fructe și legume. Am sprijinit îmbunătățirea mediului de afaceri prin crearea unui ghișeu unic online pentru eliberarea permiselor de afaceri și prin reducerea perioadei necesare pentru înregistrarea unei afaceri de la 14 la patru zile, lucru care a permis întreprinderilor să economisească peste 17 milioane de dolari SUA anual. Suplimentar, Banca Mondială a ajutat R. Moldova să avanseze în procesul de digitalizare. Cu sprijinul nostru, a fost creată platforma de interoperabilitate a Guvernului și coloana vertebrală a modernizării ulterioare a serviciilor publice, MConnect, care a facilitat tranziția de la procesele bazate pe hârtie la cele online, împreună cu MSign. De asemenea, am contribuit la îmbunătățirea fiabilității și calității serviciilor de termoficare pentru consumatorii finali din raioane și la creșterea eficienței operaționale și a viabilității financiare a companiei de termoficare din Chișinău. Răspunsul de urgență al Băncii Mondiale la pandemia COVID-19 a fost rapid. Am acordat ajutor medical și sprijin social celor mai vulnerabile categorii ale populației, iar transferurile de numerar atât de necesare către aproximativ 72 000 de gospodării sărace au fost recepționate în timp util.
În același timp, Banca Mondială a ajutat la achiziționarea a 10 mii de laptopuri pentru elevi, ca aceștia să poată continua procesul educațional în timpul pandemiei. În 2015-2018, 20 de școli de circumscripție din țară au fost renovate și dotate cu mobilier, mijloace de învățare și softuri pentru a răspunde nevoilor copiilor cu dizabilități. Am investit în îmbunătățirea infrastructurii rutiere, în special în asigurarea accesibilității, în orice condiții meteorologice, a instituțiilor de învățământ și sănătate, precum și piețelor de pe întreg teritoriul țării.
R. Moldova a realizat progrese semnificative în multe domenii, însă viteza reformelor ar fi putut fi mai mare. Unele reforme, precum cele din domeniul justiției, mediului de afaceri sau restructurării întreprinderilor de stat, nu au fost implementate în mod eficient sau implementarea a fost lentă. Schimbările frecvente de guvern au condus, deseori, la schimbarea priorităților și la lipsa continuității politicilor. Productivitatea redusă și neconcordanța competențelor pe piața forței de muncă, migrația, lipsa infrastructurii și șocurile legate de climă sunt unele dintre cele mai mari provocări economice întâmpinate de R. Moldova în prezent. Timp de mulți ani, încrederea mediului de afaceri a fost redusă din cauza problemelor legate de transparență, responsabilitate și corupție. Migrația la scară largă, combinată cu nivelul redus al natalității, a dus la o scădere alarmantă a numărului populației și la creșterea numărului persoanelor în etate, generând presiuni asupra sistemului de pensii și a finanțelor publice. Considerăm că continuarea reformelor, în special a celor care au drept scop îmbunătățirea mediului de afaceri și a inovațiilor, va contribui la atragerea investițiilor de care țara are atât de mult nevoie, precum și va crește nivelul de competitivitate. Totodată, investițiile mai multe și mai bune în educație și sănătate vor îmbunătăți capitalul uman, care este esențial pentru dezvoltarea socială și economică durabilă a țării.
MOLDPRES: În prezent, ce ajutor oferă Banca Mondială Republicii Moldova, în condițiile actuale de incertitudine geopolitică și crize consecutive?
Inguna Dobraja: Începem al patrulea deceniu de colaborare cu R. Moldova în circumstanțe foarte nefericite, greu de imaginat acum 14 luni. Fără îndoială, atunci țara se confrunta cu o mare provocare - abia își revenea după pandemia COVID-19, iar prețurile la energie erau în creștere. Totuși, invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a multiplicat dramatic aceste provocări. Moldova a devenit țara care a primit cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din Europa, deoarece sute de mii de oameni au ales să scape de război și să-și găsească un adăpost aici. Efortul uimitor al R. Moldova de a-și ajuta vecinii aflați la nevoie nu a putut rămâne neobservat și a atras sprijin umanitar, financiar și politic atât de necesar din partea comunității internaționale.
La fel ca mulți alți parteneri de dezvoltare, Banca Mondială a răspuns rapid la această criză fără precedent, oferind sprijin bugetar Guvernului în valoare de 150 milioane de dolari SUA. Banca Mondială a mobilizat, de asemenea, o finanțare nerambursabilă în valoare de 9,24 milioane de dolari SUA de la Facilitatea Globală de Finanțare Concesională. Aceste fonduri au ajutat la sprijinirea refugiaților și gospodăriilor casnice, precum și la consolidarea rezilienței la viitoarele șocuri. Ulterior, Banca Mondială a venit cu inițiativa de a înființa un fond fiduciar multi-donator pentru a atrage resurse nerambursabile pentru R. Moldova, iar în decembrie 2022 a fost aprobat un pachet de finanțare nerambursabilă în valoare de 43,76 milioane de dolari SUA. Prima finanțare nerambursabilă pentru acest sprijin bugetar a inclus contribuții din partea Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Banca Mondială va continua să depună eforturi pentru a atrage mai multe finanțări din partea donatorilor pentru a susține necesitățile de dezvoltare a țării – imediate și pe termen lung.
Cu referire la programul nostru actual, în prezent avem 12 proiecte cu un angajament total de 650 milioane de dolari SUA, care sunt implementate de omologii guvernamentali. Domeniile de sprijin includ reforma regulatorie și dezvoltarea mediului de afaceri, modernizarea serviciilor guvernamentale, administrare fiscală, înregistrare cadastrală, educație, drumuri, sănătate, agricultură, apă și canalizarea, și energie. Întotdeauna ne propunem să sprijinim domeniile cu cel mai mare impact asupra populației. Datorită sprijinului pe care îl acordăm, mai mulți cetățeni au acces la drumuri locale mai bune și mai sigure atunci când merg la spital, școală, piață sau instituții care prestează servicii guvernamentale. De asemenea, în prezent, Banca Mondială pregătește o altă tranșă a împrumutului de sprijin bugetar în valoare de 100 milioane de dolari SUA pentru a ajuta Guvernul să facă față provocărilor actuale, dar și pentru a spori reziliența și a crește competitivitatea. Acest împrumut face parte dintr-un pachet coordonat de asistență financiară din partea mai multor parteneri de dezvoltare care oferă atât împrumuturi, cât și finanțări nerambursabile.
MOLDPRES: Dacă ne referim la noul Cadru de parteneriat cu țara pentru următorii cinci ani. Care sunt principalele obiective ale acestei noi strategii?
Inguna Dobraja: După cum ați menționat la începutul discuției noastre, Banca Mondială a aprobat recent noul Cadru de parteneriat cu țara pentru perioada 2023-2027. Acest document va sprijini eforturile Guvernului de a marca tranziția spre un nou model economic și este bine aliniat priorităților Planului Național de Dezvoltare al Republicii Moldova „Moldova Europeană 2030”. Scopul Cadrului de parteneriat cu țara este să ajute R. Moldova să facă față provocărilor și crizelor cauzate de invazia Rusiei în Ucraina, provocărilor pe care țara le poate întâmpina în procesul de implementare a reformelor, precum și să ajute autoritățile să avanseze în procesul de aderare la UE.
Cadrul de parteneriat cu țara identifică activități - creditare și analitice - pentru perioada inițială de implementare a programului și oferă o anumită flexibilitate în stabilirea obiectivelor pentru ultimii ani a programului, când situația ar putea fi diferită. Obiectivul general al Cadrului este de a susține dezvoltarea ecologică, rezilientă și favorabilă incluziunii și competitivitatea în R. Moldova. Cadrul se bazează pe trei obiective de lungă durată: creșterea ocupării formale în câmpul muncii, îmbunătățirea capitalului uman, creșterea investițiilor ecologice și reziliente. Obiectivele Cadrului se vor concentra pe domenii-cheie, inclusiv creșterea competitivității întreprinderilor, simplificarea cadrului de reglementare, aspecte-cheie ale serviciilor de sănătate și educație, creșterea securității și eficienței energetice, investiții ecologice, în special în infrastructură și agricultură. O caracteristică esențială a Cadrului o vor reprezenta eforturile de consolidare a capacităților și de digitalizare pentru a fortifica instituțiile guvernamentale și private la nivel național și local.
MOLDPRES: Ați menționat cele trei obiective principale ale noului Cadru de parteneriat cu țara. Cum le-ați identificat și de ce credeți că anume acestea sunt cele mai importante?
Inguna Dobraja: După cum am menționat, Cadrul de parteneriat cu țara este aliniat strategiei de dezvoltare pe termen mediu al Guvernului, dar se bazează, de asemenea, pe evaluarea noastră sistematică pentru fiecare ciclu al Cadrului. În 2021 am actualizat Diagnosticul sistematic de țară, un studiu foarte important care îi ajută pe experții noștri să identifice provocările de dezvoltare întâmpinate de R. Moldova. De asemenea, recent am finalizat primul Diagnostic al sectorului privat din R. Moldova, un alt studiu analitic care se concentrează pe problemele cu care se confruntă sectorul privat. Nu în ultimul rând, am evaluat precedentul Cadru de parteneriat cu țara, care ne ajută să învățăm din experiența de implementare a strategiei anterioare. De asemenea, am realizat consultări cu reprezentanți ai Guvernului, sectorului privat, societății civile și partenerilor de dezvoltare. Astfel, noul Cadrul reflectă un consens al părților interesate privind procesul de reformă și o înțelegere comună a priorităților de dezvoltare și a provocărilor cu care se confruntă țara. Toate aceste componente ne-au ajutat să formulăm principalele obiective ale noului cadru de parteneriat.
MOLDPRES: Vă așteptați ca implementarea acestui nou Cadru să fie un succes? Care sunt principalele riscuri care ar putea încetini implementarea acestui program?
Inguna Dobraja: Cu siguranță, există riscuri legate de implementarea noului Cadru al Grupului Banca Mondială în R. Moldova. Aceste riscuri sunt similare celor cu care se confruntă și alte țări din regiune precum riscurile politice și de guvernare, riscurile macroeconomice, capacitatea instituțională de implementare, sustenabilitate etc. Dar aceste riscuri ne sunt cunoscute și, de-a lungul anilor, am învățat să le atenuăm, folosind diferite abordări în diferite țări, inclusiv în R. Moldova. Am menționat deja ciclicitatea Cadrului de parteneriat cu țara, iar unul dintre instrumentele pe care le folosim pentru a gestiona riscurile este evaluarea performanțelor, care are loc la jumătatea procesului de implementare și care ne ajută să vedem progresele înregistrate și să introducem modificările necesare și corecțiile de curs în cadrul consultărilor cu părțile interesate.
Cu regret, unul dintre cele mai semnificative riscuri pentru program, care a apărut în perioada elaborării acestui Cadru și care persistă este incertitudinea cauzată de invazia Federației Ruse în Ucraina. Aceasta a avut un impact semnificativ asupra modului în care am stabilit inițial prioritățile strategice ale angajamentului nostru și va continua să aibă un impact asupra modului în care evoluează programul. Pentru a atenua acest risc, Cadrul prevede o flexibilitate considerabilă pentru a face față unor noi posibile situații de criză. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, reorientarea de la prioritățile și oportunitățile de dezvoltare pe termen lung la acordarea unui sprijin bugetar de urgență.
Înțelegem că provocările cu care se confruntă R. Moldova și regiunea pot continua. Nimeni nu știe când agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei se va încheia și care va fi impactul final, inclusiv asupra R. Moldova și a altor țări din regiune. Dar, Banca Mondială va fi alături de țară în aceste vremuri dificile și, așa cum am spus deja, vom oferi sprijin atât pentru a face față crizei, cât și pentru prioritățile de dezvoltare pe termen mediu.
Sperăm, totuși, că situația va începe să se îmbunătățească în curând și că R. Moldova va continua să avanseze în procesul de integrare în UE, mai ales că statutul de candidat la UE, pe care l-am menționat mai sus, a fost urmat recent de rezoluția Parlamentului European care solicită începerea negocierilor de aderare la UE până la sfârșitul anului 2023, după îndeplinirea tuturor recomandărilor Comisiei Europene. Noi, cei de la Banca Mondială, vom continua să lucrăm cu toate părțile interesate pentru a sprijini integrarea mult dorită în UE și pentru a construi o societate prosperă și incluzivă pentru toți cetățenii țării.
MOLDPRES: Doamna Inguna Dobraja, Vă mulțumim pentru amabilitatea de a acorda acest interviu agenției noastre.
