Ame Sam Roma: Noi Suntem Romi

Elena Radu este profesoară de limba, cultura și istoria romă și română în capitala României, București. De asemenea, este membră a comunității de romi.

„Am ales să devin profesoară de limba română pentru că am fost victima tuturor formelor de discriminare, segregare, xenofobie - atât în școală, cât și în societate”, spune Elena. „Nimic nu m-a oprit, nu am lăsat nici un obstacol să stea în calea atingerii obiectivului meu, pe care îl am încă din copilărie - am vrut să devin profesoară”.

Iasmina Crețoi a avut o determinare similară atunci când a ales să devină actriță.

„Este un lucru foarte trist să fi constrâns de societate și să nu poți recunoaște ceea ce ești, doar pentru că ești diferit”, spune Iasmina.

„Dar am avut în jurul meu părinți și prieteni și oameni foarte buni care m-au ajutat să trec peste aceste lucruri și să îmi dau seama că nu eu am o problemă, ci persoana care mă privește doar din această perspectivă.”

Poveștile Iasminei și Elenei despre reziliență, perseverență și succes sunt pline de inspirație - dar departe de a fi unice. Deși estimările privind dimensiunea exactă a populației de romi din România variază, acest grup reprezintă a doua cea mai mare minoritate la nivel național. Ea include nenumărați medici, profesori, avocați, asistenți medicali, artiști și alți profesioniști mândri. Cu toate acestea, mulți romi se află în postura de a fi definiți prin stereotipurile negative care se regăsesc practic în fiecare etapă a vieții lor.

Conform datelor recente, 51 la sută dintre români consideră că discriminarea pe motive de etnie este răspândită pe scară largă în România. Această percepție se traduce adesea în rezultate negative pentru mulți romi din România, care se confruntă cu rate de abandon școlar mult mai mari, rate de ocupare mult mai scăzute și rezultate mult mai slabe în materie de sănătate - doar 22% dintre romii cu vârste între 15-18 ani frecventează școala, doar 64% dintre romii bărbați și doar 27% dintre femeile rome sunt angajați oficial, iar doar 46% din populația romă din țară are asigurare de sănătate de bază.

Un aspect care complică și mai mult această situație este faptul că pandemia de COVID-19 a afectat în mod deosebit comunitățile de romi. Dezavantajele existente s-au tradus în noi provocări în timpul pandemiei. 68 la sută din gospodăriile rome sunt supraaglomerate și nu au acces la apa curentă, ceea ce face dificilă respectarea măsurilor de igienă și distanțare socială. Datele Băncii Mondiale arată că, de la izbucnirea pandemiei, securitatea alimentară rămâne o problemă pentru cele mai sărace gospodării.

Pentru a contribui la depășirea percepțiilor negative înrădăcinate asupra romilor din România și a numeroaselor bariere socio-economice în care sunt transpuse acestea, Banca Mondială continuă să sprijine proiecte și inițiative care pot stimula incluziunea în toată țara. Asigurarea accesului egal și echitabil la sănătate, educație, ocuparea forței de muncă și alte servicii esențiale nu numai că îmbunătățește incluziunea, ci și mijloacele de trai și rezultatele în materie de sănătate și educație pentru romi și alte comunități vulnerabile. Această agendă conduce, de asemenea, la beneficii economice anuale foarte mari la nivel național, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro anual, conform unor surse.

Grupul de Dialog și Cooperare pentru Incluziunea Romilor (RSB) a jucat un rol esențial pentru acest angajament. RSB este o rețea de organizații ale societății civile selectate competitiv, cu expertiză în integrarea romilor. Prin intermediul RSB, Banca Mondială oferă organizațiilor de romi o platformă prin care să atragă atenția asupra nevoilor și provocărilor comunităților de romi, urmând ca acestea să fie reflectate în angajamentul strategic al Băncii Mondiale privind agenda de integrare socială din România. Membrii RSB se consultă cu echipele de proiect ale Băncii Mondiale pentru a identifica nevoile și provocările specifice romilor pe care proiectele noi și în desfășurare le-ar putea aborda. De asemenea, aceștia ajută echipele Băncii Mondiale să intre în contact cu comunitățile rome pentru a se consulta cu acestea și a înțelege mai bine nevoilor lor. În plus, RSB oferă recomandări în vederea desfășurării de noi acțiuni esențiale pentru a promova agenda privind incluziunea romilor.

„Colaborarea cu Banca Mondială prin intermediul RSB este foarte importantă pentru viitorul comunității de romi din România. Apreciem că Banca Mondială a ales să se consulte cu organizațiile de romi și pro-romi cu privire la modalitățile de îmbunătățire a proiectelor care vizează comunitatea de romi ”, spune Daniel Caraivan, de la Asociația DANROM din Făurei. „Pentru organizația pe care o reprezint, RSB a fost o mare oportunitate de a participa la ateliere de lucru cu cei mai importanți actori guvernamentali și reprezentanți ai sectorului economic din România.”

Aceste eforturi de îmbunătățire a rezultatelor agendei României privind incluziunea romilor, în special prin integrarea punctelor de vedere și a percepțiilor celor care sunt excluși, sunt esențiale pentru depășirea barierelor sociale și economice și pentru a încuraja o redresare incluzivă a României în urma pandemiei de COVID-19. La fel sunt și eforturile Iasminei Crețoi, Elenei Radu și ale altor persoane care au reușit să treacă peste discriminare, înfruntând-o direct și refuzând să se lase definite sau blocate de aceasta pe drumul spre succes pe care îl parcurg în continuare.

„Când vi se spune: <<Sunteți romi>>, nu plecați capul”, spune Elena, „ridicați privirea și spuneți cu voce tare și cu mândrie: Ame Sam Roma [Suntem romi]!”