Îmbătrânirea rapidă a populației prezintă provocări majore pentru societățile și economiile multor țări din întreaga lume, care astfel oferă suport unui număr tot mai mare de cetățeni vârstnici. În cazul Republicii Moldova, care prezintă tendințe de îmbătrânire mai rapidă față de majoritatea țărilor din Europa de est, provocările sunt deosebit de mari.
Tendințele combinate ale fertilității reduse și emigrării sporite vor genera o scădere prognozată a populației Republicii Moldova cu 29 la sută până în 2060 (sau cu 1,2 milioane mai puțini oameni, în baza Recensământului din 2004), în timp ce ponderea persoanelor vârstnice se va tripla până la un nivel de 30 la sută.
Cât de pregătită este Moldova să facă față provocărilor asociatei îmbătrânirii? Și ce opțiuni de politici poate adopta acum țara pentru a îmbunătăți modul în care actualii și viitorii săi cetățeni vârstnici vor trăi în societate?
O provocare majoră este starea actuală a sistemului de sănătate, care nu este conceput în mod corespunzător pentru a răspunde demografiei în curs de schimbare și poverii bolilor formate din condiții cronice. În timp ce Republica Moldova cheltuie 10 la sută din PIB pentru sectorul sănătății – cotă comparabilă cu cea din țările dezvoltate – aceste cheltuieli nu se soldează cu rezultate mai bune în sector: o mare parte din cheltuielile țării pentru sectorul sănătății sunt alocate spitalelor, care nu au stimulente pentru îmbunătățirea eficienței.
În comparație cu alte țări din regiune, Republica Moldova alocă pentru medicamente un procent extrem de mic (5 la sută) din cheltuielile publice, oamenii fiind cei care suportă cea mai mare parte din costuri. Pe măsură ce consumul de medicamente crește odată cu vârsta, persoanele în etate vor fi afectate în mod disproporționat de ineficiențele persistente în sectorul sănătății.
În Republica Moldova, rata redusă de ocupare a forței de muncă este observată în rândul tuturor grupurilor de vârstă și nu este specifică persoanelor în etate. Cetățenii moldoveni mai vârstnici sunt mai puțin activi decât colegii lor europeni în viața economică și socială a țărilor respective. La vârsta apropriată celei de pensionare, Republica Moldova prezintă una dintre cele mai reduse rate de ocupare a forței de muncă din Europa: 49 la sută și 28 la sută pentru grupurile de vârstă 55-59 ani și, respectiv, de 60-64 ani. Media pentru Uniunea Europeană constituie 62 la sută și, respectiv, 32 la sută.
Creșterea economică a Republicii Moldova în ultimii ani, determinată de sectoarele cu productivitate sporită, nu a adus beneficii persoanelor în etate, care sunt angajate preponderent în sectorul agricol cu productivitate redusă. În pofida unui nivel educațional relativ înalt, gradul de competențe al generației mai vârstnice tinde să fie inadecvat pentru a satisface cererea pieței muncii moderne. Țara nu dispune de un sistem bun de actualizare a competențelor și de recalificare pentru a ajuta forța de muncă să rămână relevantă și să sprijine îmbătrânirea activă și productivă.
În ceea ce privește îmbătrânirea protejată, Republica Moldova prezintă o imagine mixtă. Majoritatea persoanelor în etate sunt acoperite adecvat de sistemul de pensii existent, care consumă 8 la sută din PIB. Fiind principala sursă de venit pentru persoanele vârstnice, pensiile sunt suficiente în majoritatea cazurilor pentru a le menține în afara sărăciei, dar rămân mici față de salariul mediu.
Suplimentar, există puține stimulente pentru a contribui în cadrul sistemului de pensii, fapt care, în tandem cu ratele reduse de ocupare a forței de muncă în rândul populației curente de vârstă activă, va diminua în timp acoperirea. Aceasta periclitează siguranța economică a viitorilor pensionari. Creșterea ponderii populației vârstnice raportate la populația aptă de muncă generează presiuni suplimentare asupra finanțării sistemului de pensii.
Republica Moldova cheltuie relativ puțin pentru asistență socială și servicii sociale pentru persoanele vârstnice. Deși programul Ajutor Social și prestațiile pentru încălzire în sezonul rece vizează o mare parte a persoanelor în etate, programele rămase nu sunt direcționate bine spre cei săraci. Într-adevăr, serviciile sociale pentru persoanele vârstnice nu au beneficiat de suficientă atenție și finanțare.
Care sunt perspectivele Moldovei în abordarea provocărilor asociate populației sale în curs de îmbătrânire?
În primul rând, țara trebuie să reconfigureze finanțarea sistemului său de sănătate pentru a furniza medicamente de bună calitate, la prețuri accesibile, pentru bolile netransmisibile și pentru a se concentra mai mult pe partea prevenirii bolilor în cadrul asistenței medicale.
În cele din urmă, Republica Moldova trebuie, de asemenea, să îmbunătățească datele privind populația, pentru a înțelege nevoile persoanelor în etate și pentru a elabora politici corespunzătoare necesităților respective.
Partea bună este că țara se îndreaptă în direcția cea bună pe câteva dintre aceste fronturi. Republica Moldova a revizuit recent pachetul de prestații pentru sănătate pentru a majora procentul medicamentelor rambursabile. În ianuarie 2017, Guvernul a adoptat mai multe modificări ale legislației privind pensiile pentru a se asigura că rata de înlocuire, adică procentul salariului primit ca pensie, este majorată și că pensionarii beneficiază de o pensie mai bună.
Realinierea sistemului de învățământ, inclusiv dezvoltarea unui sistem de învățare pe tot parcursul vieții pentru adulți, care să ofere competențe conforme nevoilor pieței muncii, reprezintă o prioritate esențială în cadrul strategiei națională de dezvoltare a Republicii Moldova – Moldova 2020.
Există numeroase provocări pe viitor, însă prin avansarea acestei agende de politici țara poate transforma îmbătrânirea populației sale dintr-o îngrijorare într-o oportunitate pentru o viață mai lungă și mai prosperă.
----------------------------------------------------------------------
