În mediul economic actual, multe ţări europene se confruntă cu problema complexă a stimulării creşterii în economiile fragile, pe de o parte, şi a implementării disciplinei fiscale, pe de altă parte. Recesiunea prelungită şi restabilirea lentă a creşterii au avut implicaţii pe termen lung nu numai pentru forţa de muncă, ci şi pentru competitivitate şi întreprinderile din regiune. Companiile – atât cele mari, cât şi cele mici – concurează pentru credit şi capital, în timp ce băncile şi alte instituţii financiare sunt mult mai prudente acum când iau decizii cu privire la investiţii. Ca urmare, ]n această atmosferă este din ce în ce mai important ca întreprinderile să fie transparente din punct de vedere financiar şi ca guvernele să stabilească un mediu de reglementare solid pentru raportarea financiară corporativă.
Luând în considerare resursele financiare limitate, investiţiile trebuie să fie mult mai eficiente pentru a fi rentabile. Transparenţa financiară poate ajuta companiile să atragă astfel de investiţii, ceea ce este în mod special important pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) cărora, deseori le lipseşte garanţia cerută de obicei de bănci. Companiile cu viitor promiţător şi practici de raportare financiară eficiente, însă care nu pot oferi o garanţie, au posibilitatea de a primi credit deoarece băncile vor deţine mai multe informaţii pe baza cărora pot lua decizii cu privire la împrumuturi, reducându-se cerinţa pentru un nivel de garanţie ridicat. Ca urmare, este important pentru realizarea investiţiilor şi desfăşurarea afacerilor, ca ţările să aibă sisteme eficiente de raportare financiară corporativă.
Transparenţa financiară a corporaţiilor trebuie, de asemenea, să traverseze graniţele naţionale. Aşa cum a accentuat criza financiară, economiile au devenit din ce în ce mai mult interconectate şi interdependente, prin reţele de producţie regionale din ce în ce mai importante şi volume semnificative de comerţ inter-regional. În Europa de Est şi Eurasia, de exemplu, multe ţări se străduiesc să stabilească relaţii economice mai strânse cu Uniunea Europeană (UE), în scopul de a beneficia de accesul la pieţele şi reţelele Europei Occidentale.
Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina – cele şase ţări membre ale EU Eastern Partnership (EaP) (Parteneriatul Estic) – se numără printre cele care încearcă să-şi consolideze relaţiile economice cu UE. Pentru a obţine beneficii maxime din aceste relaţii, cele şase ţări trebuie să adopte cadrul obişnuit pentru raportarea financiară corporativă inclusă în sistemul de legi şi regulamente al UE sau acquis communautaire. Prin iniţierea unor reforme importante începând din 1990, cu sprijinul ţărilor dezvoltate, ţările membre EaP au înregistrat anumite progrese în această direcţie, însă mai rămân multe de făcut.
Începând din 2004, Banca Mondială a examinat normele şi practicile contabile şi de audit ale ţărilor membre EaP pentru a ajuta autorităţile naţionale şi acţionarii cheie să elaboreze propuneri pentru politici care să consolideze mediul de raportare corporativă. Deşi recunosc progresul înregistrat în crearea profesiilor contabile, ţările membre EaP continuă să se confrunte cu probleme în stabilirea cadrelor instituţionale adecvate şi constituirea capacităţii suficiente pentru susţinerea practicilor de raportare financiară solide.
Consolidarea audit-ului şi a raportării în ţările din Parteneriatul Estic (STAREP) este un program nou al Băncii Mondiale care vizează să acorde asistenţă ţărilor din Parteneriatul Estic în această privinţă, ajutându-le să implementeze cadre eficiente şi sustenabile pentru contabilitate şi audit care se aliniază la normele internaţionale şi iau în considerare cerinţele sistemului legislativ şi de reglementare a UE. STAREP vine în sprijinul unei game largi de acţionari, inclusiv Ministerul Finanţelor, profesia contabilă, autorităţile de reglementare financiară şi profesorii de contabilitate din universităţi. Programul se concentrează asupra consolidării sistemelor educaţionale de contabilitate; îmbunătăţirea cadrelor instituţionale pentru raportare financiară corporativă, facilitarea adoptării normelor conforme cu UE şi stabilirea unor relaţii internaţionale mai apropiate şi împărtăşirea celor mai bune practici între instituţiile cheie.
STAREP se bazează pe un model de peer-învăţare, care întruneşte factori de decizie şi profesionişti din învăţământul de specialitate, raportarea financiară corporativă şi reglementarea financiară pentru a permite ţărilor participante să înveţe una de la alta din experienţa cu reformele şi să evite posibile dificultăţi.
--------------------------------------------------
Centrul Băncii Mondiale pentru Reforma Raportării Financiare (CFRR), situat la Viena în Austria, este responsabil pentru activităţile de raportare financiară corporativă ale Băncii Mondiale din regiunea Europa şi Asia Centrală. Centrul oferă servicii de informare şi asistenţă în domeniul dezvoltării capacităţii. Serviciile includ serviciile analitice şi de consultanţă, dezvoltarea învăţării şi a abilităţilor, transferul de know-how şi cunoştinţe şi asistenţa tehnică şi consolidarea instituţiilor.
