Please download the Moldova Economic Update for additional data and charts.
În 2012, PIB-ul real a scăzut cu 0,8 procente şi Moldova a intrat într-o recesiune în a doua jumătate a anului. Economia a fost lovită de două şocuri: scăderea cererii externe şi seceta severă. Criza din zona euro redus cerere pentru produsele naționale exportate şi remiterile din Uniunea Europeană. Între timp, sectorul agricol a fost afectat de o secetă care a cauzat descreșterea valorii adăugate în sector cu 23 procente, recolta de cereale s-a redus în jumătate. Acest fapt a fost compensat într-o careva măsură de creşterea minoră a valorii adăugate în sectorul industrial - 0,5 procente. Adițional, creşterea robustă a remiterilor din ţările CSI (+18 procente anual) şi creşterea salariilor reale au alimentat majorarea consumului cu 0,9 procente. Până în moment, imaginea este mixtă în 2013: s-a înregistrat a anumită îmbunătăţire în legătură cu câţiva indicatori-cheie (cum ar fi exporturile şi remiterile), dar și o descreștere a industriei.
În timp ce contul curent s-a îmbunătăţit în 2012, intrările de ISD s-au diminuat. Deficitul contului curent a scăzut de la 11,3 procente din PIB în 2011 la 7 procente din PIB în 2012. Cu un sold anual al mărfurilor şi serviciilor în mare parte neschimbat , deficitul mai mic al contului curent s-a datorat creșterii remiterilor din ţările CSI. În același timp, ISD nete s-au diminuat de două ori de la 4 procente din PIB în 2011 până la 2,2 procente în 2012, egalând în termeni nominali intrările reduse din 2009. În condițiile în care ISD a scăzut, deficitul contului curent a fost finanțat cu suportul împrumuturilor sectorului privat şi finanţarea oferită sectorului public. Datoria externă brută s-a majorat cu 12,7 procente anual. Ccombinaţia de deficit scăzut al contului curent şi împrumuturile externe mai mari au permis Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) să acumuleze rezerve în valută străină în valoare de 2,5 miliarde euro, astfel depășind 4 luni de importuri.
În pofida unei activități economice scăzute, în 2012 urmărim continuarea consolidării fiscale. Deficitul bugetului public național s-a diminuat de la 2,4 procente în 2011 până la 2,1 procente în 2012, în principal, datorită creşterii puternice a veniturilor bugetare (+ 11,2 procente) generate de reintroducerea impozitului pe venit pentru agenții economici (la rata de 12 procente) şi măsurile suplimentare a veniturilor fiscale introduse la mijlocul anului trecut. În ianuarie-februarie 2013, a continuat expansiunea robustă a veniturilor bugetare (creștere de 14,9 procente) care a dus la o nouă reducere a deficitului bugetar comparativ aceași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, în urma votului de ”ne-încredere” din 5 martie, Parlamentul a adoptat majorarea cheltuielilor buegtare aferente pensiilor și salariilor unor funcționari publici, măsuri ce ar pereclita câştigurile recente din consolidarea fiscală.
Anticipăm că în 2013, ca rezultat al redresării agriculturii creșterea PIB să înregistreze 3%. Considerăm că în prima jumătate a anului creșterea economică se va menține la un nivel modest. Îmbunătăţirea condiţiilor externe şi redresarea sectorului agricol (explicat, în mare parte, de baza statistică de comparare scăzută în 2012) vor duce probabil la accelerarea creşterii în a doua jumătate a anului 2013. Noi prognozăm o creștere de 4-5 procente în anii 2014-2015 cu cerere externă mai pronunțată a produselor exportate de către Republica Moldova, care va fi favorizată de o încredere mai mare a consumatorilor şi investitorilor. Presupunem că politica monetară prudentă va fi menţinută. Inflaţia se preconizează să rămână în limitele ţintei BNM de 5% plus/minus 1,5 procente. Considerăm că consolidarea fiscală va continua odată ce incertitudinea politică va fi rezolvată.
Moldova este vulnerabilă la şocurile economice şi naturale, care sunt susceptibile de a fi amplificate de incertitudinea politică existentă. Fiind o economie mică deschisă, Moldova se confruntă cu mai multe potenţiale riscuri, inclusiv înrăutăţirea condiţiilor din zona euro, un şoc negativ al prețurilor la petrol, care va înceteni creşterea în Rusia, şi condiţiile climaterice extreme. Incertitudinea politică actuală ar putea agrava aceste riscuri, deoarece importante reformele structurale sunt tergiversate, iar măsurile populiste subminează stabilitatea macroeconomică. Aceasta, la rândul său, ar putea duce la întârzierea finanţării din partea IFI. În același timp, incertitudinea stabilirii noului guvern şi priorităţilor sale economice ar putea duce la scăderea fluxurilor private de capital, ISD şi investiţiilor naționale. Modificările curente aduse impozitelor din sectorul agricol, recent dezbătute în Parlament, ar putea genera unele deficiențe fiscale și de distribuție. Adițional, există riscuri semnificative din cauza preocupărilor despre calitatea creditelor şi suficiența de capital în banca în care statul deține cota majoritară (Banca de Economii, BEM). Având în vedere importanţa sistemică a BEM, întârzierile în acțiuni concertate din partea Guvernului şi BNM din cauza incertitudinii politice actuale ar putea fi costisitoare. Întârzierile în reformele structurale şi politicile macroeconomice populiste ar putea duce la necesitatea unei ajustări macroeconomice mai mari odată cu instituirea noului guvern.
Creșterea accelerată necesită reforme structurale. Republica Moldova a realizat progrese semnificative în multe domenii, însă multe încă mai urmează a fi făcute. Banca Mondială în prezent pregătește o noua Strategie de Parteneriat cu Țara pentru susținerea Republicii Moldova în vederea stimulării prosperităţii şi reducerii sărăciei prin captarea beneficiilor în urma deschiderii şi integrării cu Uniunea Europeană şi economia globală. Strategia este destinată să ajute Republica Moldova la diversificarea și extinderea dotării sale cu capital instituţional, uman şi natural.
