Banca Mondială în România

România a înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește performanța economică și convergența cu Uniunea Europeană (UE), dar se confruntă cu provocări în ceea ce privește promovarea unei dezvoltări mai favorabile incluziunii și mai sustenabile, atât din punct de vedere economic, cât și al mediului. Aceste provocări includ disparitățile regionale, insuficienta dezvoltare instituțională, deficitul de forță de muncă calificată, conectivitatea redusă și vulnerabilitățile la riscuri naturale și schimbări climatice. Politicile fiscale prociclice au stimulat consumul, ceea ce a generat deficite gemene ridicate și persistente.

Economia României a înregistrat o scădere a ritmului de creștere la 2,1% în 2023, influențată de o inflație mai ridicată și de o cerere externă mai scăzută. Se așteaptă o accelerare a creșterii economice în 2024, susținută de consumul privat, care beneficiază de creșterea veniturilor disponibile, și de investițiile finanțate de UE. Presiunile asupra deficitului bugetar și deficitului de cont curent vor rămâne ridicate, necesitând reforme structurale. În 2024 se așteaptă o ușoară accelerare a reducerii sărăciei, pe fondul unei creșteri economice mai robuste.

Ultima actualizare: 15 aprilie 2024

Grupul Banca Mondială pregătește un nou Cadru de Parteneriat cu Țara (CPT) cu România, pentru a acoperi perioada 2025-2029. Acest CPT va fi aliniat la viziunea Grupului Băncii Mondiale de a crea o lume lipsită de sărăcie pe o planetă locuibilă, așa cum se reflectă în Foaia de parcurs. Proiectele noastre vor continua să acorde prioritate consolidării instituțiilor publice pentru a servi mai bine toți cetățenii și companiile.

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD)

Portofoliul curent.

Banca Mondială este prezentă în România prin BIRD. Portofoliul actual de investiții include 12 proiecte (angajamente nete de 2,99 miliarde dolari) în sectoare cheie: sănătate (cea mai mare parte, de peste 1,07 miliarde dolari), urmată de macro/management fiscal (650 milioane dolari), competitivitate financiară și inovare (403 milioane dolari), urban/reziliență (384,05 milioane dolari), educație (243,1 milioane dolari), guvernanță (176,79 milioane dolari) și mediu (63,6 milioane dolari).

Principalele activități de servicii de asistență tehnică și analiză (ASA) cuprind activități ASA de bază finanțate de Banca Mondială și activități finanțate extern, precum servicii de asistență tehnică rambursabile (RAS) și fonduri fiduciare. Două ASA de bază finanțate de Banca Mondială sunt livrate în perioada iulie 2023 - iunie 2024: Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea (RTCD) finalizat în decembrie 2023, și o Evaluare a Finanțelor Publice (EFP), care urmeză să fie finalizată în iunie 2024. Programul RAS, cuprinzând 13 activități aflate în curs de implementare (44,28 milioane dolari), alături de programul de fonduri fiduciare finanțate de UE (2,31 milioane dolari), reprezintă părți integrante ale programului pentru România și contribuie la consolidarea capacității instituționale în domeniile guvernanței, administrației publice, managementului fiscal, abandonului școlar timpuriu, gestionării riscului la inundații, cadrului de reglementare a sectorului energetic, dezvoltării pieței și eficienței energetice, accesului la educație pentru copiii strămutați din Ucraina și accesului la servicii de asistență pentru migranții ucraineni. Ca urmare a adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programul RAS a fost extins pentru a sprijini reformele-cheie ale guvernului în domeniile pensiilor, salariilor publice, protecției sociale și impozitelor.

Corporația Financiară Internațională (CFI)

România reprezintă cel mai mare portofoliu al CFI în Europa, cu un total de 2,1 miliarde dolari, și un important centru subregional.  Începând din anul 1991, CFI a investit în România peste 7 miliarde dolari și a contribuit la privatizări de referință în sectorul bancar, al utilităților și în sectorul real. În ultimii ani CFI a consolidat cu succes sprijinul acordat băncilor sistemice pentru a dezvolta piața de finanțare pentru climă, inclusiv prin instrumente albastre, verzi și legate de sustenabilitate. Mai recent, tendințele de nearshoring, precum și tranziția verde au creat un impuls pentru a dezvolta în continuare un program în domeniul producției / logisticii, sprijinind decarbonizarea industrială și economia circulară, conectivitatea și logistica verde.

CFI are în vedere stimularea creșterii productivității, prin: (i) facilitarea investițiilor cu valoare adăugată mai mare și a inovării, (ii) promovarea accesului la finanțare și consolidarea pieței de capital și (iii) îmbunătățirea accesului la servicii sociale de calitate și la locuințe accesibile din punct de vedere financiar. Reducerea decalajelor de productivitate necesită: (i) îmbunătățirea logisticii comerțului regional și (ii) abordarea decalajelor în domeniul infrastructurii și al digitalizării. Soluțiile inovatoare pentru o creștere verde vor fi sprijinite prin: (i) extinderea tehnologiilor din domeniul energiei curate și a decarbonizării, (ii) infrastructura orașelor inteligente, inclusiv în ceea ce privește deșeurile, apa și economia circulară și (iii) instrumente financiare verzi, asociate cu clima. Programul va fi sprijinit de servicii de consultanță pentru PPP-uri și fuziuni și achiziții, precum și pentru împrumuturi verzi.

Ultima actualizare: 15 aprilie 2024

Evoluţiile economice recente

Creșterea economică a României a încetinit la 2,1% în 2023. Investițiile, stimulate de fondurile UE, au reprezentat principalul motor al creșterii economice. Contribuția consumului privat a rămas semnificativă, susținută de un nivel scăzut al șomajului (apropiat de nivelurile anterioare pandemiei) și de creșterile salariului minim și ale pensiilor, atenuând parțial impactul prețurilor ridicate din sectorul energetic și alimentar asupra veniturilor disponibile. Deficitul comercial și deficitul de cont curent au scăzut ca urmare a unui excedent mai mare al balanței serviciilor și a unui deficit mai redus al balanței bunurilor, pe fondul comprimării importurilor determinate de creșterea mai lentă a consumului. Sectorul construcțiilor a rămas principalul vector de creștere economică, dar acesta s-a confruntat cu o dinamică redusă cauzată de o încetinire a construcțiilor rezidențiale. Industria s-a contractat pentru al doilea an consecutiv reflectând costurile de producție ridicate, în special în sectoarele energointensive.

Inflația a scăzut la 10,4% în 2023, susținută de reducerea presiunilor de pe piața energiei și segmentului mărfurilor alimentare și de îmbunătățirea perspectivelor inflaționiste. Banca Națională a României a menținut o orientare strictă a politicii monetare, menținând rata dobânzii de politică monetară la 7% din ianuarie 2023. Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit la 6,4% an/an în decembrie 2023, de la 12,1% an/an în decembrie 2022, reflectând încetinirea creditelor acordate gospodăriilor populației (cu 1,4% an/an).

Perspectiva economică

Pe termen mediu se anticipează o consolidare a creșterii economice. Aceste perspective depind de mai mulți factori, cu precădere de șocurile externe provenite în principal din implicațiile invaziei Rusiei în Ucraina, de provocările fiscale structurale persistente și de presiunile generate de contextul alegerilor naționale și europene din 2024. Întrucât se așteaptă o accelerare a consolidării fiscale concomitent cu reluarea Procedurii aplicabile Deficitelor Excesive (PDE) și noul cadru de guvernanță economică, absorbția eficientă a fondurilor UE este esențială pentru o redresare sustenabilă, verde și favorabilă incluziunii. Fondurile din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și reformele structurale asociate sunt esențiale pentru o reducere sustenabilă a deficitului bugetar pe termen mediu, în paralel cu consolidarea formării de competențe pe tot parcursul vieții și mobilizarea capitalului privat, stimulând astfel creșterea economică potențială.

Se estimează că reducerea sărăciei a decelerat în 2022 și 2023, pe fondul unei creșteri mai lente și al presiunilor inflaționiste, iar în 2024 este așteptată o reducere a sărăciei mai accelerată. Menținerea sau consolidarea plaselor de siguranță socială pe parcursul consolidării fiscale poate contribui la protejarea grupurilor vulnerabile, pentru a evita agravarea sărăciei, întrucât unele dintre măsurile fiscale (de exemplu, creșterea TVA) pot afecta în mod disproporționat gospodăriile cu venituri mici. Sprijinul adecvat, țintit către segmentele de populație care se confruntă cu dificultăți economice poate fi un aspect esențial în reducerea sărăciei.

Ultima actualizare: 15 aprilie 2024