Banca Mondială în Moldova

Economia Moldovei dă semne de redresare, deși provocările fără precedent ca urmare a efectelor de propagare generate de invazia Rusiei asupra Ucrainei sunt încă prezente. Redresarea economică moderată înregistrată în prima jumătate a anului 2024 a permis îmbunătățirea situației privind veniturile și investițiile gospodăriilor. Cu toate acestea, există un șir de riscuri macroeconomice semnificative, cum ar fi potențialitatea intensificării războiului din Ucraina, perturbările suplimentare în procesul de aprovizionare cu energie, în special întreruperea potențială a tranzitului de gaze prin Ucraina și turbulențele electorale generate de alegerile viitoare din 2024 și 2025. Perspectivele pe termen mediu ale Moldovei depind de reformele structurale și progresele obținute în direcția aderării la UE.  

În ciuda unei creșteri economice susținute pe parcursul a două decenii, sărăcia este în continuare omniprezentă, în special în regiunile rurale, unde populația se confruntă cu acces limitat la servicii și oportunități economice viabile. Mijloacele tradiționale de atenuare a sărăciei, cum ar fi remitențele și asistența socială, încetinesc, iar nivelul redus de participare a forței de muncă și de ocupare a forței de muncă împiedică trecerea la abordarea reducerii sărăciei pe baza creării locurilor de muncă, fapt ce subliniază necesitatea urgentă a reformelor structurale. Circa un sfert din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 34 ani nu sunt implicați nici în câmpul muncii, nici în procesul de educație și formare (NEET). Moldova se confruntă cu provocări structurale, inclusiv creșterea scăzută a productivității, deficiențe de guvernare, intervenția excesivă a statului în economie, concurență limitată, un mediu de afaceri dezechilibrat, precum și distorsiuni fiscale.

Țara rămâne a fi vulnerabilă în fața unor fenomene  meteorologice extreme și a șocurilor energetice din cauza dependenței sale puternice de importurile de energie și a diversificării limitate a surselor de energie. Schimbările climatice agravează aceste vulnerabilități, frecvența și severitatea secetelor și a altor riscuri naturale fiind în creștere, iar acest fapt impune riscuri substanțiale pentru sectorul agricol și mijloacele de trai din Moldova. În contextul statutului de candidat la UE, necesitatea unui impuls puternic de reformare și a unor investiți în sprijinul stimulării creșterii economice și al consolidării rezistenței la schimbările climatice este imperativă pentru a promova dezvoltarea durabilă și pe termen lung și convergența cu nivelurile de venit ale UE.

Ultima actualizare: 23 octombrie 2024

Actualul Cadru de Parteneriat cu Țara (CPT) pentru Moldova pentru perioada 2023-2027 al Grupului Banca Mondială are obiectivul de a adresa provocările duble ale crizei actuale generate de invazia Ucrainei de către Rusia, precum și de problemele de reformă pe termen lung, prin abordarea treptată a activităților în sprijinul agendei de dezvoltare a guvernului și a obiectivului de avansare pe calea aderării la Uniunea Europeană. CPT aplică o abordare flexibilă privind identificarea activităților – atât a celor de creditare, cât și analitice – în cadrul obiectivului general de sprijin pentru dezvoltarea și competitivitatea ecologică, rezistentă și incluzivă în Moldova. Cadrul se bazează pe trei obiective de nivel înalt: (i) creșterea nivelului de ocupare formală a forței de muncă; (ii) îmbunătățirea capitalului uman; și (iii) creșterea investițiilor ecologice și rezistente. Obiectivele CPT vizează domenii cheie, inclusiv competitivitatea întreprinderilor, reducerea poverii de reglementare, aspecte cheie privind serviciile de sănătate și educație, consolidarea securității și eficienței energetice, investițiile ecologice, în special în infrastructură și agricultură. O caracteristică esențială a CPT este determinată de acțiunile urmărite în contextul consolidării capacităților și în cel al digitalizării în vederea fortificării sistemelor și instituțiilor din cadrul multiplilor actori guvernamentali și privați la nivel național și local.

Banca Mondială a instituit, de asemenea, un program de fond fiduciar cu donatori multipli, care are drept scop completarea implementării CPT și sprijinirea Guvernului Republicii Moldova în investirea în consolidarea capacităților acestora de a deveni mai competitive, mai rezistente și mai incluzive în contextul avansării țării pe calea integrării cu Europa. Programul Fondului Fiduciar Multi-donator ”Creștere, Reziliență și Oportunități pentru Bunăstare în Moldova” (M-GROW), gestionat de Banca Mondială, va oferi un mecanism coordonat de finanțare și sprijin pentru a sprijini guvernul în mobilizarea fondurilor pentru proiecte transformatoare și de întărire a capacităților  pentru pregătirea și implementarea acestora. Prioritățile inițiale ale M-GROW vizează acțiunile în sprijinul consolidării competitivității, eficiența energetică și fortificarea mediului instituțional și de guvernanță. Printre partenerii fondatori ai M-GROW se numără Irlanda, Norvegia și Regatul Unit, care au contribuit împreună cu echivalentul a 23,8 milioane USD.

Ca parte a reprezentanței comune pentru țară a Grupului Banca Mondială pentru Moldova, IFC, care se axează pe dezvoltarea sectorului privat, continuă să sprijine tranziția Moldovei către un nou model de creștere și aderarea la UE prin promovarea dezvoltării ecologice, rezistente și incluzive. Acest obiectiv este urmărit prin investiții și servicii de consiliere în sprijinul îmbunătățirii eficienței, sporiri productivității și dezvoltării lanțului valoric între sectoare. IFC își propune să sprijine țara în dezvoltarea de parteneriate public-private (PPP) în sectorul transporturilor și energiei regenerabile. În plus, IFC intenționează să investească în sectoarele cheie identificate ca priorități în Studiul de Diagnostic al Sectorului Privat din 2022, care a evidențiat prezența unui potențial semnificativ de creștere în două sectoare favorabile — (i) servicii financiare și (ii) transport și logistică — și trei sectoare tranzacționabile: (iii) energie regenerabilă, (v) afacerile agricole și (v) externalizarea serviciilor TIC/proceselor de afaceri.

Angajamentele actuale ale Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor (MIGA), un membru al Grupului Banca Mondială, includ investiții prin oferte de asigurări de risc politic și economic.

Ultima actualizare: 23 octombrie 2024

Evoluții economice recente

În ciuda provocărilor fără precedent ca urmare a efectelor de propagare generate de invazia Rusiei asupra Ucrainei, economia dă semne promițătoare de redresare. În prima jumătate a anului 2024, economia a crescut cu 2,2% ca urmare a revenirilor în comerțul intern, producție și a unei recuperări substanțiale în sectorul energetic, care a înregistrat o creștere de două cifre după criza energetică din 2023. Sectorul IT atestă în continuare o creștere solidă, iar cel agricol rămâne a fi robust, deși efectele perioadelor secetoase de vară asupra randamentelor pot apărea mai târziu. Pe partea cererii, creșterea a fost susținută de investiții și creșterea variației stocurilor, în timp ce exporturile nete au înregistrat un impact negativ din cauza creșterii importurilor”. Consumul privat a sporit odată cu creșterea veniturilor disponibile și scăderea ratelor dobânzilor. Deficitul de cont curent (DCC) s-a îmbunătățit, însumând 11,8% din PIB în primul trimestru al anului 2024, în ciuda unei reduceri de 6,5% a valorii remitențelor. Această ameliorare a fost determinată de un deficit comercial mai restrâns, precum și de consolidările în contul de distribuire primară a veniturilor. DCC a fost finanțat, în principal, prin numerar, depozite și împrumuturi comerciale, iar investițiile directe au scăzut. Datoria externă s-a redus cu 2,4 puncte procentuale de la sfârșitul anului 2023, ajungând la 60,9% din PIB. Inflația a continuat să scadă în 2024, ajungând în medie la 4,2% (YoY) în primele opt luni, ca urmare a unei cereri interne mai slabe și a prețurilor mai joase la energie. Ca răspuns, Banca Centrală a redus rata de bază a dobânzii de la 4,75% la începutul anului 2024 la 3,6% în august 2024. În aceeași perioadă, băncile și-au menținut un nivel înalt al lichidității, iar ponderea creditelor neperformante a scăzut la 6,1%, acesta fiind nivelul minim înregistrat în ultimii cinci ani. În perioada ianuarie-iulie, veniturile totale au crescut cu 12,2%, YoY, determinate de contribuțiile sociale, TVA și accizele la mărfurile importate și impozitele pe venitul persoanelor fizice. Cheltuielile pentru susținerea economiei au rămas înalte, inclusiv cheltuielile pentru salarii, subvenții și bunuri și servicii. Deficitul fiscal a înregistrat 3% din PIB. Datoria publică și public garantată a scăzut la 33,8% din PIB în prima jumătate a anului 2024. Ratele sărăciei, măsurate prin pragul sărăciei PPP în valoare de 6,85 USD în 2017, se anticipează a fi rămas stabile, scăzând marginal de la 15,7% în 2022 la 13,3% în 2023.

Perspective economice

Conform proiectărilor, economia urmează să crească cu 2,8% în 2024, fiind susținută de o majorare a salariilor reale, aceasta fiind determinată de reducerea inflației, rate favorabile ale dobânzilor și un impuls fiscal pozitiv. În ciuda scăderii volumului de remitențe reale, consumul privat este de așteptat să constituie un factor important de creștere, fiind susținut de progrese treptate în domeniul investițiilor. Evoluția importurilor și reducerea cererii externe pentru exporturi vor avea ca rezultat o contribuție negativă a exporturilor nete. Pe partea ofertei, creșterea va fi susținută de sectorul IT și de comerțul intern. Conform estimărilor, se anticipează o creștere a contribuției sectorului industrial, deși cererea externă rămâne a fi sub nivelurile înregistrate înainte de anul 2021. Agricultura va avea o dinamică modestă din cauza perioadelor de secetă în timpul verii, în ciuda rezultatelor solide obținute la începutul anului. Creșterea pe termen mediu va fi alimentată de reforme axate pe diversificarea economică și competitivitate, în conformitate cu agenda de aderare la UE. Se estimează că inflația se va menține aproape de limita inferioară a intervalului țintă de 3,5%-6,5% în 2024, însumând o medie pe termen mediu de circa 5%. Cu toate acestea, inflația rămâne sensibilă la factorii determinați de ofertă, cum ar fi tensiunile geopolitice, prețurile la energie și condițiile climatice. Se preconizează reducerea în continuare a DCC în 2024, cu îmbunătățirea în paralel a balanței comerciale și stabilitatea remitențelor din UE. Or, este posibil ca acesta să rămână peste nivelurile pre-pandemie din cauza prețurilor ridicate la import, a costurilor de transport și a volumului redus de investiții străine directe pe fundalul incertitudinilor continue. Conform estimărilor, deficitul fiscal va rămâne înalt, constituind 4,1% din PIB în 2024, din cauza cheltuielilor pentru sprijinul economic, asistența acordată refugiaților și infrastructurii. Se preconizează că acesta va scădea la 3% din PIB până în 2026, pe măsura reducerii sprijinului fiscal. Odată cu diminuarea presiunilor inflaționiste, rata sărăciei, măsurată prin pragul de sărăcie PPP de 6,85 USD în 2017, urmează să scadă la 10,63% în 2024. Odată cu redresarea economică anticipată și normalizarea nivelului inflației, sărăcia este proiectată să scadă în continuare la 8,6% în 2025 .

Ultima actualizare: 23 octombrie 2024