Banca Mondială în Moldova

Moldova se confruntă cu provocări fără precedent ca urmare a efectelor de propagare generate de invazia Rusiei asupra Ucrainei, care a dus la o criză energetică și a refugiaților, creând presiuni asupra populației, economiei și finanțelor publice. În pofida eforturilor semnificative întreprinse pentru a atenua efectele acestor crize prin măsuri fiscale și politici monetare, diminuarea veniturilor gospodăriilor și persistența unor riscuri înalte afectează în continuare volumul consumului privat și potențialul investițional, fapt ce a determinat o creștere economică slabă în 2023 după recesiunea din 2022.

Deși pentru 2024 se anticipează o revigorare economică moderată și o creștere a veniturilor gospodăriilor, persistă totuși riscuri macroeconomice semnificative, cum ar fi cele ce țin de intensificarea potențială a războiului din Ucraina, confruntarea cu întreruperii adiționale de aprovizionare cu energie, evoluțiile în rezultatul viitoarelor alegeri din 2024 și 2025. Perspectivele pe termen mediu ale Republicii Moldova depind de reformele structurale și de progresul înregistrat în procesul de aderare la UE.

În ciuda unei creșterii economice durabile pe parcursul a peste două decenii, sărăcia rămâne a fi omniprezentă, în special în regiunile rurale, unde populația se confruntă cu acces limitat la servicii și la oportunități economice viabile. Măsurile tradiționale de atenuare a sărăciei, cum ar fi remitențele și ajutorul social, încetinesc, iar ratele scăzute de participare și ocupare a forței de muncă împiedică tranzitarea la abordarea reducerii sărăciei prin ocuparea forței de muncă, ceea ce subliniază urgența unor reforme structurale. Moldova se confruntă cu provocări structurale, cum ar fi creșterea moderată a productivității, deficiențe de guvernanță, amprenta extinsă a statului, condiții de concurență limitată, un mediu de afaceri dezechilibrat și distorsiuni fiscale.

Țara rămâne vulnerabilă la fenomenele meteorologice nefavorabile și la șocurile din domeniul energiei din cauza dependenței sale puternice de importurile de energie și a opțiunilor limitate de diversificare a surselor de energie. Schimbările climatice agravează aceste vulnerabilități, sporind frecvența și intensitatea secetelor și altor fenomene naturale adverse, impunând astfel riscuri substanțiale sectorului agricol și surselor de venit în Moldova. Având statut de țară candidată la UE, necesitatea unor eforturi de impuls puternic de reformare, precum și de investiții în sprijinul creșterii economice și fortificării capacității de rezistență la schimbările climatice sunt de o importanță majoră pentru promovarea dezvoltării durabile pe termen lung și a convergenței către nivelurile de venit ale UE.

Ultima actualizare: 9 aprilie 2024

Actualul Cadru de parteneriat al Grupului Băncii Mondiale pentru anii financiari 2023 – 2027 (CPF) (FY23-FY27 World Bank Group Country Partnership Framework) sprijină eforturile Guvernului Republicii Moldova de trecere la un nou model economic și are la bază următoarele componente: provocările identificate în actualizarea Diagnosticului sistematic de țară din 2021 și Diagnosticul sectorului privat pe țară; strategia pe termen mediu a guvernului; lecțiile învățate din implementarea CPF-urilor anterioare; și principiile selectivității bazate pe avantajul comparativ al Grupului Băncii Mondiale și pe domeniile de focusare ale programelor partenere. CPF urmărește susținerea provocărilor duble cauzate de actuala criză ce rezultă din invazia Ucrainei de către Rusia, precum și a provocărilor de reformă de lungă durată și pe termen mai lung, aplicând o abordare etapizată a activităților în sprijinul agendei de dezvoltare și a obiectivului de avansare către aderarea la Uniunea Europeană. CPF prevede o abordare în etape: identificarea activităților – atât de creditare, cât și analitice – pentru perioada inițială a CPF, oferind flexibilitate în ultimii ani ai perioadei de programare pe baza programului inițial.

Obiectivul general al CPF este de a sprijini dezvoltarea și competitivitatea ecologică, rezistentă și incluzivă în Moldova. Cadrul are la bază trei obiective la nivel înalt: (i) creșterea gradului de ocupare formală; (ii) îmbunătățirea capitalului uman; și (iii) sporirea investițiilor ecologice și rezistente. Obiectivele CPF se concentrează pe domenii cheie, inclusiv competitivitatea întreprinderilor, reducerea sarcinii de reglementare, aspectele cheie ale serviciilor de sănătate și educație, creșterea securității și eficienței energetice și investițiile ecologice, în special în infrastructură și agricultură. O caracteristică critică a CPF vizează eforturile de formare a capacităților și de digitalizare în vederea consolidării sistemelor și instituțiilor diferitor actori guvernamentali și din sectorul privat la nivel național și local.

Ultima actualizare: 9 aprilie 2024

EVOLUȚIILE ECONOMICE RECENTE

Efectele războiului au înfrânat creșterea economică și în 2023, indicatorul respectiv înregistrând o valoare modestă de 0,7%. Sectorul agricol a înregistrat o creștere semnificativă, atingând nivelul de 31,9%, ceea ce constituie o revenire puternică după seceta din 2022. Cu toate acestea, sectoarele industriei și serviciilor s-au confruntat cu tendințe de contracarare, în ciuda dinamicii ascendente în domeniile IT, sănătate și servicii de cazare, fapt ce s-a datorat costurilor de producție înalte, cererii reduse din partea partenerilor comerciali și nivelului crescut de risc. Exporturile nete au avut un aport pozitiv la creștere, fiind susținute de exporturile de servicii și de diminuarea importurilor din cauza unei cereri interne slabe. Valoarea consumului privat și a investițiilor a scăzut din cauza venitului disponibil redus, a ratelor înalte ale dobânzilor și a incertitudinilor cauzate de războiul din Ucraina.
Deficitul contului curent în 2023 a înregistrat o situație mai bună, constituind 11,9% din PIB, fapt susținut de o balanță comercială mai scăzută și îmbunătățirile legate de conturile primare și secundare, în ciuda reducerii cu 5,8% a volumului de remitențe. Inflația a decelerat rapid la 4,6% în ianuarie 2024. În acest context, rata de bază a dobânzii a scăzut de la 17% la începutul anului 2023 la 3,75% în martie 2024. Cu toate acestea, creșterea cheltuielilor pentru programele sociale, salarii și plățile dobânzilor a sporit valoarea deficitului fiscal la 5,2% din PIB. Deși subvențiile guvernamentale pentru energie au atenuat presiunile existente într-o oarecare măsură, prețurile înalte la alimente și la combustibil au afectat negativ puterea de cumpărare. Ratele sărăciei au scăzut marginal de la 15,4% în 2022 la 15,0% în 2023.

PERSPECTIVELE ECONOMICE

Conform estimărilor, în 2024 se prognozează o creștere economică de 2,2%, aceasta fiind determinată de creșterea salariilor reale, un impuls fiscal pozitiv și reducerea inflației. Consumul privat și investițiile vor sprijini creșterea, efort susținut și de politicile monetare acomodative. Cu toate acestea, exporturile nete pot constitui un obstacol în calea creșterii economice din cauza volumului sporit de importuri determinate de cerere. Conform așteptărilor, sectorul serviciilor, în special IT, transportul și serviciile publice, va stimula creșterea economică, în timp ce sectorul industrial ar putea să rămână în urmă din cauza cererii externe scăzute. Se anticipează profituri modeste în sectorul agricol, în ciuda costurilor de producție mai mari. Alinierea reformelor economice în contextul aderării la UE, împreună cu măsurile fiscale și ratele dobânzilor favorabile, vor stimula creșterea economică pe termen mediu.
Conform prognozei, rata medie a inflației va scădea în 2024 și va rămâne în coridorul țintă pe termen mediu, deși tensiunile geopolitice determinate de războiul din Ucraina impun riscuri. Se anticipează reducerea deficitului contului curent în 2024, or, acesta va rămâne peste nivelurile înregistrate anterior pandemiei din cauza nivelului înalt al prețurilor la importuri și al costurilor de transport.
Se anticipează că deficitul fiscal va rămâne ridicat în 2024, la 4,1% din PIB, în principal din cauza presiunilor în materie de cheltuieli. Odată cu reducerea inflației, este de așteptat ca rata sărăciei să scadă la 13,3% în 2024 și în continuare la 11,2% în 2025, situație susținută de redresarea economică și revenirea economiei la situație normală.

Ultima actualizare: 9 aprilie 2024