Descarca Actualizarea Economica (format PDF) in limba Romana.
Descarca Actualizarea Economica (format PDF) in limba Romana.
Economia a câștigat un oarecare avânt pe fondul relaxării restricțiilor COVID-19. Afectată de pandemie și de seceta severă, economia s-a contractat în anul 2020, PIB-ul înregistrând o scădere de 7,0 procente. Factorii principali ce au determinat acest declin al PIB au fost consumul populației, care la fel a scăzut cu 7 procente, urmat de investiții și de stocuri. Pe partea de ofertă, măsurile de carantină au dus la o stopare a comerțului și a producției industriale, iar seceta severă a afectat agricultura. Nivelul de ocupare a atins minimul ultimilor cinci ani. În anul 2021, economia a început treptat să își revină, dar majoritatea indicatorilor pe termen scurt se mențin încă în zona negativă.
Politica monetară expansionistă se menține. Pe fundalul scăderii prețurilor la petrol și al cererii interne slabe, inflația a înregistrat o medie de 3,8 procente în 2020. Ca răspuns, Banca Națională a Moldovei (BNM) menține din noiembrie 2020 rata de bază la un minim istoric de 2,65 de procente, în timp ce rata rezervelor minime obligatorii pentru Lei a fost redusă la 26 procente de la 42,5 procente în 2019. Impulsionată de prețurile mai mari la alimente, inflația a început să crească în 2021, rămânând totuși sub nivelul inferior al coridorului BNM de 5 procente (+/- 1,5 procente).
O comprimare masivă a importurilor, coroborată cu remiterile relativ stabile, au condus la o îmbunătățire a deficitului de cont curent (DCC). În 2020, prețurile mai mici la energie și cererea internă anemică au avut ca rezultat contractarea importurilor cu 10,5 procente, reducere ce a compensat scăderea volumului exporturilor (-11,5 procente) și a remiterilor (-0,4 procente). Ca rezultat, DCC s-a redus la 6,7 procente din PIB de la 9,3 procente în 2019. Deficitul a fost finanțat în principal din depozite și deținerile de numerar și prin instrumente de datorie, predominant publice. Datoria externă a ajuns la 70,1 procente din PIB, cu 8 puncte procentuale (pp) mai mare decât în 2019. Rezervele valutare se situează la nivelul maxim din ultimii 15 ani, însumând 3,7 miliarde dolari SUA.
Situația fiscală se menține dificilă. Față de nivelul pre-COVID-19, veniturile fiscale au crescut cu aproximativ 0,3 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,1 pp din PIB. Prin urmare, deficitul fiscal a atins un maxim al ultimilor zece ani, de 5,1 procente (inclusiv o creștere de 1 pp a soldurilor) din PIB în 2020. În T1 2021, susținute de încasările la Vamă, veniturile au crescut cu peste 10 procente, deficitul rezultat fiind de 0,3 procente din PIB. Cheltuielile din domeniul sănătății (+64 procente) și plățile sociale (+6,2 procente) continuă să crească. Datoria publică și cea garantată a crescut cu 8 pp, ajungând la 35,2 procente din PIB în 2020.
Incertitudinile ce planează în jurul evoluției pandemiei și a evoluțiilor politice vor menține economia sub potențial. Se estimează o revenire a PIB-ului la 3,8 procente în 2021, presupunând condiții mai favorabile, inclusiv datorită campaniei de vaccinare. Estimăm ca economia să capete avânt, fiind susținută de redresarea veniturilor disponibile, în parte datorită remiterilor, impulsului fiscal pozitiv (creșterea salariilor și transferurilor), și politicii monetare acomoditative. Este de așteptat ca cererea globală redusă, combinată cu seceta recentă să constrângă exporturile. Importurile robuste, susținute de revenirea cererii interne vor frâna din elanul creșterii economice. Se anticipează că majoritatea sectoarelor își vor reveni, agricultura fiind liderul acestei redresări, după ce a avut un an prost în 2020.
După o contractare severă, nemaiîntâlnită după recesiunea globală din 2009, Moldova va înregistra o redresare modestă. Se anticipează o menținere a creșterii economice în 2022 la nivelul din 2021, cu o atingere lentă a potențialului în 2023.Toate sectoarele vor înregistra o redresare pe măsură ce încrederea consumatorilor și a investitorilor va crește pe fundalul unor condiții externe mai favorabile și a politicilor monetare și fiscale expansioniste. Se anticipează că deficitul de cont curent se va deteriora în 2021, pe măsură ce exportul de produse alimentare va fi mai mic. Pe viitor, contul curent se va lărgi pe măsura accelerării economiei. Se preconizează o menținere a inflației sub coridorul de țintire al BNM de 5 procente +/- 1,5 pp în 2021-22, cu o reluare a creșterii pe măsură ce redresarea se consolidează. În anul 2020, rata sărăciei, măsurată în funcție de nivelul de 5,50 USD PPC/zi, se estimează să crească cu 3,6 pp până la 14,2 procente. În baza ipotezei de revenire economică în Moldova și principalele sale țări de destinație a migranților estimăm o scădere a ratei sărăciei până la 12,3 procente în anul 2021.
Pe termen mediu, anticipăm ca deficitele fiscale să rămână mai mari decât nivelele istorice. Măsurile fiscale introduse pentru a reduce impactul pandemiei estimăm să mențină deficitul fiscal în jur de 4 procente din PIB în anul 2021, mai mare decât mediile istorice. Dar, mai mic decât a fost planificat prin legea bugetului de stat, parțial datorită finanțării externe mai mici și a capacității reduse de absorbție. Pe viitor, considerăm că poziția fiscală va fi problematică, deoarece întreprinderile sunt într-o situație dificlă, iar gospodăriile suferă de condiții nefavorabile pe piața muncii. Drept rezultat, este de așteptat ca datoria publică să crească constant, rămânând, totuși, relativ scăzută conform standardelor internaționale.
Perspectivele sunt marcate de riscuri negative substanțiale, iar fragila redresarea depinde și de succesul campaniei de vaccinare. Riscurile interne sunt relaționate cu instabilitatea politică, slăbiciunea instituțională și constrângerile de ordin politic în implementarea reformelor sistemului judiciar și a celor structurale. Condițiile economice fragile și nivelele scăzute de productivitate sunt exacerbate de amprenta extinsă a statului în economie, de spațiul fiscal care se contractă, de intermedierea financiară scăzută și de provocările de guvernanță. Avansarea reformelor structurale pe termen lung, pe fundalul măsurilor de recuperare economică și al frământărilor politice, este de o importanță primordială. Capacitatea de a reduce impactul crizei și a sprijini redresarea economică va depinde în mod esențial de finanțarea externă, în mod special de negocierea reușită a unui nou program al FMI. De asemenea, pe viitor, Moldova va trebui să gestioneze inegalitatea de șanse și să accelereze crearea de locuri de muncă în sectorul privat. În sfârșit, așa cum a arătat episodul de secetă severă din anul 2020, economia este foarte vulnerabilă la episoadele de vreme extremă.
Notele Speciale la prezenta notă discută despre securitatea resurselor de apă și expunerea Moldovei la pericolele naturale și riscurile climaterice, și respectiv despre nevoia de a spori reziliența la acestea.